Address https://gelex.eu/eli/EU/act/2005/1095@2005-07-12/ro

Contents

1. Preamble
2. (15)
3. (27)
4. Articolul 1
5. Articolul 2
6. Articolul 1

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (denumit în continuare regulamentul de bază), în special articolul 9 și articolul 11 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei, prezentată după consultarea comitetului consultativ,

întrucât: PROCEDURĂ Măsuri în vigoare

(1) Prin Regulamentul (CEE) nr. 2474/93, Consiliul a instituit un drept antidumping definitiv de 30,6 % (denumit în continuare măsurile inițiale) la importurile de biciclete originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare RPC). În urma unei anchete privind eludarea măsurilor, prin Regulamentul (CE) nr. 71/97 al Consiliului acest drept a fost extins la importurilor de anumite părți de biciclete originare din RPC.

(2) În urma unei reexaminări în temeiul expirării măsurilor deschise în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază (denumită în continuare ancheta anterioară), prin Regulamentul (CE) nr. 1524/2000 Consiliul a decis să mențină măsurile menționate anterior.

Anchete în curs

(3) La 29 aprilie 2004, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile în Comunitate de biciclete originare din Vietnam.

(4) În aceeași zi, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deschiderea unei reexaminări intermediare a măsurilor antidumping aplicabile importurilor în Comunitate de biciclete originare din RPC.

(5) Aceste anchete antidumping au fost deschise în urma unei reclamații și a unei cereri depuse la 15 martie 2004 de Federația europeană a producătorilor de biciclete (denumită în continuare EBMA sau reclamantul), în numele unor producători reprezentând o proporție majoră, în cazul de față peste 35 %, din producția comunitară totală de biciclete. Reclamația conținea mijloace de probă privind existența unui dumping al cărui obiect sunt produsele menționate și a unui prejudiciu important rezultat, considerate ca fiind suficiente pentru a justifica deschiderea procedurii privind importurile de biciclete originare din Vietnam. Cererea conținea mijloace de probă suficiente pentru a justifica deschiderea unei reexaminări intermediare a măsurilor aplicabile importurilor de biciclete originare din RPC.

Părțile interesate de anchetă

(6) Comisia a informat oficial reclamantul, producătorii comunitari menționați în reclamație și în cerere, toți ceilalți producători comunitari cunoscuți, producătorii-exportatori, importatorii, precum și asociațiile interesate cunoscute și autoritățile chineze și vietnameze despre deschiderea procedurii. Comisia a dat părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscut în scris punctul de vedere și de a solicita să fie audiate în termenele stabilite în avizul de deschidere.

(7) Mai mulți producători comunitari reprezentați de reclamant, alți producători comunitari care au cooperat, producători-exportatori, importatori, furnizori și asociații de utilizatori și-au făcut cunoscut punctul de vedere. Toate părțile interesate care au solicitat acest lucru au fost audiate.

Eșantionare

(8) Având în vedere numărul mare de producători-exportatori, de producători comunitari și de importatori interesați de anchete, cele două avize de deschidere au prevăzut posibilitatea de a recurge la tehnici de eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(9) Pentru a permite Comisiei să decidă dacă era necesar să recurgă la eșantionare și, după caz, să determine componența eșantionului, producătorii-exportatori și reprezentanții lor, producătorii comunitari și importatorii au fost invitați să se facă cunoscuți și să comunice informațiile solicitate în avizul de deschidere. Comisia a contactat, de asemenea, asociațiile cunoscute de producători-exportatori și autoritățile chineze și vietnameze. Nici una dintre aceste părți nu s-a opus tehnicii de recurgere la eșantionare.

(10) În total, 21 de producători-exportatori chinezi, 6 producători-exportatori vietnamezi, 54 de producători comunitari și 6 importatori au răspuns la chestionarul de eșantionare în termenele stabilite și au furnizat informațiile solicitate.

(11) Dintre cei 21 de producători-exportatori chinezi care au răspuns la chestionar, doar 17 au indicat că au exportat biciclete în Comunitate în cursul perioadei de anchetă. Având în vedere numărul mic de producători-exportatori vietnamezi care și-au manifestat intenția de a coopera, s-a considerat inutil să se recurgă la eșantionare în cazul lor.

(12) Selectarea eșantionului de producători-exportatori a fost realizată cu consultarea și cu acordul producătorilor-exportatori chinezi care au cooperat și al autorităților chineze. În acest sens, s-a ținut cont de cel mai mare volum reprezentativ al exporturilor spre Comunitate care putea fi analizat în mod rezonabil în timpul disponibil și de intenția societăților de a solicita statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață. Doar societățile care aveau intenția să solicite statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață au fost incluse în eșantion, deoarece, în economiile în tranziție, valoarea normală aplicabilă celorlalte societăți este stabilită pe baza prețurilor sau a unei valori normale construite într-o țară terță analoagă. Pe această bază a fost selectat un eșantion reprezentativ compus din patru producători-exportatori. În conformitate cu răspunsurile la chestionarele de eșantionare, cele patru societăți incluse în eșantion reprezentau 16 % din exporturile chineze ale produsului în cauză spre Comunitate și 35 % din exporturile tuturor producătorilor care au cooperat.

(13) În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, eșantionul de producători comunitari a fost constituit după consultarea asociației lor și cu consimțământul lor, pe baza celui mai mare volum reprezentativ al producției și al vânzărilor în Comunitate. Astfel, au fost selectați opt producători comunitari. Comisia le-a trimis acestora chestionare și a primit răspunsuri complete.

(14) Având în vedere numărul mic de importatori care au răspuns la chestionarul de eșantionare și care și-au manifestat intenția de a coopera (șase), s-a considerat inutil să se recurgă la eșantionare. Cu toate acestea, ulterior, nici un importator nu a cooperat la ancheta de reexaminare și nu a trimis răspunsuri complete la chestionar. În ceea ce privește ancheta referitoare la importurile din Vietnam, trei importatori au cooperat și au trimis răspunsuri complete la chestionar.

(15) Comisia a căutat și verificat toate informațiile considerate necesare pentru determinarea dumpingului, a prejudiciului rezultat și a interesului Comunității. Au fost făcute verificări la fața locului în localurile următoarelor societăți:

(15)

(a) Producători comunitari:

Biria AG, Neukirch, Germania;

Accell Group N.V., Heerenveen, Țările de Jos;

Cycleurope Industries S.A., Machecoul, Franța;

Vivi Bikes srl, Pozzaglio, Italia;

Denver srl, Dronero, Italia;

F.lli Masciaghi Spa, Monza, Italia;

MIFA Mitteldeutsche Fahrradwerke AG, Sangerhausen, Germania;

Promiles, Villeneuve d'Ascq, Franța;

(b) Producători-exportatori din RPC:

Giant China Co. Ltd, Kunshan Jiangsu Province;

Shenzhen Xidesheng Bicycle Co. Ltd., Heshuikou Gongming, Shenzhen;

Guangzhou Viva Bicycle Corporation Limited, Guangzhou;

Komda Industrial Co. Ltd., Buji, Shenzhen;

(c) Producători-exportatori din Vietnam:

Always Co., Ltd., Ho Chi Minh City;

Asama Yu Jiun Intl. Co., Ltd., Di An;

Dragon Bicycles Co., Ltd., Dong Nai;

High Ride Bicycle Co., Ltd., Di An;

Liyang Vietnam Industrial Co., Ltd., Dong Nai;

Vietnam Sheng Fa Co., Ltd., Ho Chi Minh City;

(d) Importatori independenți:

ZEG, Köln, Germania;

Raleigh Univega GmbH, Cloppenburg, Germania;

Halfords Nederland BV, Veenendal, Țările de Jos;

(e) Societăți de legătură care participă la producția sau la vânzarea produsului în cauză:

Sheng Fa Industries Co., Ltd., Taipei, Taiwan.

(16) Ținând cont de necesitatea stabilirii unei valori normale pentru producătorii-exportatori chinezi și vietnamezi cărora nu li s-ar putea acorda statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, a fost efectuată o vizită de verificare pentru stabilirea valorii normale pe baza datelor dintr-o țară analoagă, în localurile următoarelor societății:

Biciclo SA de CV, San Luis Potosí, Mexic;

Bicicletas Mercurio SA de CV, San Luis Potosí, Mexic.

(17) În cadrul celor două proceduri, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 aprilie 2003 și 31 martie 2004 (denumită în continuare perioada de anchetă). Examinarea tendințelor utile pentru analiza prejudiciului a vizat perioada dintre ianuarie 2000 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare perioada examinată).

(18) Anumite părți interesate au subliniat faptul că ancheta s-a axat asupra situației din Uniunea Europeană cu cincisprezece state membre (denumită în continuare UE-15), în timp ce măsurile s-ar aplica importurilor din cele douăzeci și cinci de state membre ale Uniunii Europene extinse (UE-25). În măsura în care importurile din Vietnam erau neglijabile în cele zece noi state membre (UE-10) în cursul perioadei de anchetă, s-a considerat că eventualul efect al acestor importuri asupra concluziilor privind prejudiciul sau dumpingul ar fi și el neglijabil. În ceea ce privește importurile din RPC, în cursul perioadei de anchetă au fost importate volume semnificative în UE-10, la prețuri inferioare celor practicate în UE-15. În aceste circumstanțe, s-a considerat că nivelul și prețurile importurilor în UE-10 din RPC, ar consolida, fără îndoială, constatările referitoare la dumping și concluzia conform căreia dumpingul ar continua, probabil, în cazul expirării măsurilor. Ținând cont de importanța producției de biciclete în UE-10, s-a considerat, de asemenea, că, având în vedere nivelurile și prețurile acestora, efectul importurilor din RPC ar putea confirma existența unui prejudiciu în industria comunitară extinsă, adică incluzând producătorii din UE-10. Prin urmare, s-a considerat că extinderea nu ar genera în mod automat o modificare a parametrilor privind dumpingul și prejudiciul, pe care se bazează măsurile propuse.

PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

(19) Produsul în cauză este același ca în ancheta inițială și în ancheta anterioară, și anume bicicletele și alte cicluri (inclusiv tricicletele) fără motor, clasificate în prezent la codurile NC 87120010, 87120030 și 87120080.

(20) În cadrul prezentelor anchete, bicicletele au fost clasificate în următoarele categorii:

(A): ATB (biciclete de teren, inclusiv mountain bike, de 24″ sau 26″);

(B): biciclete pentru plimbare/de oraș/hibride/pentru orice drum (VTC)/pentru turism, de 26″ sau 28″;

(C): biciclete pentru tineret (BMX) și biciclete pentru copii, de 16″ sau 20″;

(D): alte biciclete/cicluri.

(21) Au fost utilizate categorii similare pentru ancheta care a dus la măsurile inițiale împotriva RPC și pentru prezenta anchetă referitoare la această țară. Pentru a ține cont de apariția unor noi tipuri de biciclete, categoriile a trebuit să fie ușor modificate. Astfel, în sensul prezentei anchete, categoria B include și bicicletele hibride și bicicletele pentru orice drum (VTC), rezultate din evoluția tipurilor anterioare.

(22) Anchetele au arătat, de asemenea, că toate tipurile de biciclete definite mai sus prezintă aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază. În plus, acestea sunt comercializate pe piața Comunitară prin canale de distribuție similare, precum comercianți cu amănuntul specializați, lanțuri de magazine de articole sportive și mari lanțuri comerciale. Deoarece bicicletele sunt identice din punctul de vedere al aplicațiilor și utilizărilor de bază, ele sunt într-o mare măsură substituibile, iar modelele din categorii diferite sunt concurente. Pe această bază, s-a concluzionat că toate categoriile constituie unul și același produs.

(23) De asemenea, anchetele au arătat că bicicletele produse și vândute de industria comunitară pe piața Comunității, cele produse și vândute de producătorii mexicani pe piața Mexicului și cele importate pe piața comunitară din RPC și din Vietnam prezintă aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și sunt destinate acelorași utilizări. Prin urmare, ele sunt considerate produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(24) O parte interesată a afirmat, în cadrul anchetei de reexaminare, că extinderea definiției produsului în cauză introdusă prin Regulamentul (CE) nr. 71/97 al Consiliului din 10 ianuarie 1997 în urma unei anchete privind eludarea măsurilor desfășurată în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază ar trebui să fie limitată la acele părți susceptibile de a fi utilizate în scopul unei eludări, cum ar fi cadrele și furcile. În acest sens, ar trebui observat că scopul prezentei reexaminări este să examineze dacă măsurile în vigoare mai sunt suficiente pentru a compensa dumpingul prejudiciabil. Definiția produsului în cauză (bicicletele originare din RPC), astfel cum a fost extinsă prin regulamentul menționat anterior rămâne, prin urmare, neschimbată, și orice reexaminare a măsurilor destinate să contracareze practicile de eludare ar trebui să facă obiectul unei anchete distincte, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile cerute în acest sens.

(25) În cursul anchetei, un importator comunitar a afirmat că monociclurile ar trebui excluse din definiția produsului în cauză, pe motiv că acestea prezintă caracteristici fizice și tehnice de bază diferite și sunt destinate altor utilizări. Comisia a examinat această cerere și a constatat că existau, în mod cert, diferențe fizice și tehnice de bază. Spre deosebire de biciclete, monociclurile nu au decât o roată și sunt lipsite de ghidon și de sistemul de frânare. În plus, există o diferență clară între utilizările monociclurilor și ale altor cicluri. Monociclurile nu sunt, în mod normal, utilizate pentru transport sau pentru sport. Acestea sunt concepute, în mod normal, pentru activități acrobatice și sunt utilizate în acest scop. Prin urmare, s-a concluzionat că cererea era justificată și că definiția produsului în cauză trebuia modificată în consecință.

DUMPINGUL Statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață

(26) În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul unor anchete antidumping privind importurile originare din RPC și/sau Vietnam, valoarea normală trebuie să fie stabilită în conformitate cu alineatele (1)-(6) din acest articol pentru producătorii-exportatori care pot demonstra că îndeplinesc criteriile enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din același regulament și anume că, în ceea ce privește fabricarea și vânzarea produsului în cauză, prevalează condițiile unei economii de piață.

(27) Pe scurt, și doar din motive de claritate, aceste criterii sunt următoarele:

(27)

1. deciziile cu privire la prețuri și costuri sunt adoptate ținând cont de semnalele pieței și fără intervenția semnificativă a statului;

2. utilizarea de către întreprinderi a unui singur set de documente contabile, care fac obiectul unei audit independent, în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate (International Accounting Standards – IAS), și se pot utiliza în orice situație;

3. nu există denaturări semnificative introduse de fostul sistem de economie planificată;

4. legile în materie de faliment și proprietate garantează securitatea juridică și stabilitatea;

5. operațiunile de schimb se efectuează la cursul pieței.

(28) Zece societăți chineze și șapte societăți vietnameze au prezentat cereri de statut de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază. Producători-exportatori din RPC: Producători-exportatori din Vietnam:

Giant China Co. Ltd;

Shenzhen Xidesheng Bicycle Co. Ltd;

Guangzhou Viva Bicycle Corporation Limited;

Komda Industrial Co. Ltd;

Universal Cycle Corporation;

Liyang Machinery (Shenzen) Co Ltd;

Zheijiang Pujiang Libahuang Bicycle Corporation;

Merida Bicycle Co. Ltd;

Huida Bicycle (Shenzhen) Co. Ltd;

Shenzhen Bo-An Bike Co. Ltd.

Always Co., Ltd. (Always);

Asama Yu Jiun Intl. Co., Ltd (Asama);

Dragon Bicycles Co., Ltd (Dragon);

High Ride Bicycle Co., Ltd (High Ride);

Liyang Vietnam Industrial Co., Ltd (Liyang);

Vietnam Sheng Fa Co., Ltd (Sheng Fa);

Olympic Pro Manufacturing Co., Ltd.

(29) Una dintre aceste societăți (Komda Industrial Co. Ltd) și-a retras cererea de statut de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață într-un stadiu ulterior al anchetei, dar și-a menținut cererea de tratament individual, în temeiul articolului 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. S-a constatat că o altă societate (Olympic Pro Manufacturing Co., Ltd) nu exportase produsul în cauză în Comunitate în cursul perioadei de anchetă; prin urmare, cererile sale de statut de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață și de tratament individual nu erau întemeiate.

(30) Cererile celorlalte cincisprezece societăți au fost analizate pe baza celor cinci criterii menționate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

Determinarea statutului de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață pentru producătorii-exportatori chinezi

(31) S-a stabilit faptul că toți producătorii-exportatori de biciclete chinezi erau supuși unui regim de contingente la export, în temeiul unui regulament privind gestionarea autorizațiilor de export din 20 decembrie 2001, aprobat de Ministerul Comerțului Exterior și al Cooperării Economice și de autoritățile vamale. Contingentele erau alocate de un comitet compus din membri ai Camerei de Comerț în cauză, ai Asociației Întreprinderilor cu Capital Străin și ai Ministerului Comerțului Exterior și al Cooperării Economice, pe baza unor criterii stabilite de acesta din urmă. Sistemul prevedea, de asemenea, stabilirea unor prețuri minime de export pentru fiecare tip de produs și un control, din partea guvernului, asupra prețurilor și cantităților din contractul de vânzare al exportatorului, pentru emiterea licenței de export.

(32) Având în vedere cele de mai sus, societățile care au solicitat statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață nu au putut demonstra că deciziile lor privind prețurile de vânzare și cantitățile erau adoptate ținând cont de semnalele pieței și fără intervenția semnificativă a statului, în conformitate cu primul criteriu de la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. În consecință, după consultarea comitetului consultativ, s-a decis să nu se acorde statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață societăților care au solicitat acest lucru, pe motiv că nu îndeplineau criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(33) Anumiți producători-exportatori și Camera de Comerț din China pentru importul și exportul de mașini și produse electronice au afirmat că nu se poate considera că regimul licențelor de export împiedică exportatorii să determine cantitățile și prețurile de export și îi supune unei intervenții semnificative a statului, în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Înainte de toate, ar trebui precizat, în acest sens, că acest regim stabilește cantitatea maximă de biciclete pe care societățile sunt autorizate să o exporte și impune prețuri minime stabilite de stat. Aceste restricții arată clar că societățile nu pot decide liber asupra propriilor activități de export fără intervenția semnificativă a statului. În realitate, societățile sunt obligate să propună o cantitate anuală care poate fi acceptată ca atare, modificată pe baza unor motive neprecizate sau respinsă de comitetul menționat anterior. În plus, orice societate care a exportat mai puțin de 5000 de biciclete în anul precedent poate fi exclusă total din exercițiu. Prin urmare, Comitetul are toată puterea să decidă continuarea sau încetarea activităților sale de export. De asemenea, cantitățile și prețurile sunt strict controlate de stat, prin intermediul Ministerului Comerțului Exterior și al Cooperării Economice și al autorităților vamale, prin validarea contractelor de vânzare la export înainte de acordarea licenței de export. În acest caz este vorba indubitabil de o intervenție a statului în deciziile unei societăți, în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Pe această bază, argumentul a fost respins.

Determinarea statutului de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață pentru producătorii-exportatori vietnamezi

(34) S-a constatat că cinci dintre societățile interesate erau situate în zone așa numite industriale și o altă societate era stabilită într-o zonă liberă industrială de export (EPZ).

(35) În ceea ce privește societățile situate într-o zonă industrială, s-a stabilit că Decretul 24/2000ND-CP al Guvernului din 31 iulie 2000 de punere în aplicare a legii privind investițiile străine în Vietnam impunea societăților supuse acestei legi să exporte cel puțin 80 % din producția lor (obligație de export) pentru a obține o licență de investiții. S-a constatat, de asemenea, că obligația de export figura în licențele de investiții ale fiecăreia din cele cinci societăți în cauză.

(36) În schimb, ancheta a arătat că obligația de export menționată anterior nu apărea în licența de investiții a societății stabilite într-o zonă liberă industrială de export.

(37) Cele cinci societăți a căror obligație de export era înscrisă în licența de investiții au afirmat că o modificare ulterioară a legislației vietnameze aplicabile, introdusă prin Decretul 27/2003ND-CP al Guvernului (decretul de modificare), a pus capăt acestei obligații de la 7 mai 2003.

(38) În acest sens, ar trebui observat faptul că, în temeiul decretului de modificare, obligația de export nu poate fi anulată decât în cazul în care sunt îndeplinite alte condiții indispensabile prevăzute în acest decret. Prin urmare, decretul nu a anulat obligația de export, ci, mai degrabă, a modificat condițiile impuse societăților pentru a obține anularea ei.

(39) Societățile au afirmat că ele ar fi putut obține anularea obligației de export înscrise în licența lor de investiții în cazul în care ar fi îndeplinit condițiile suplimentare stabilite prin decretul de modificare. Cu toate acestea, legislația prevede că, înainte de toate, investitorul trebuie să solicite modificarea licenței sale autorității responsabile cu emiterea licențelor de investiții care face modificarea solicitată, astfel încât investitorul să poată beneficia de anularea obligației de export.

(40) În nici un moment din perioada de anchetă autoritatea responsabilă cu acordarea licențelor de investiții nu a anulat obligația de export din licențele de investiții ale vreuneia dintre cele cinci societăți în cauză. Prin urmare, acestea din urmă nu au putut demonstra că îndeplineau condițiile suplimentare.

(41) Aceleași societăți au afirmat că, deși ar fi trebuit să se considere că obligația de export era aplicabilă în cursul perioadei de anchetă, deciziile lor erau adoptate totuși ținând cont de semnalele pieței. Cu toate acestea, pe lângă faptul că obligația de export se aplica în cursul perioadei de anchetă, aceasta era înscrisă și în licențele de investiții și în statutul fiecăreia dintre cele cinci societăți. Prin urmare, s-a concluzionat că obligația de export trebuie să fie considerată ca o intervenție semnificativă a statului, de natură să împiedice efectiv societățile să adopte deciziile ținând cont de semnalele pieței.

(42) S-a concluzionat, de asemenea, că societatea, pentru care nici licența de investiții, nici statutul nu precizau obligația de export, era liberă să vândă produsul în cauză atât pe piața internă, cât și la export și nu era supusă nici unei intervenții semnificative a statului.

(43) În plus, ar trebui precizat că, în cazul a patru dintre cele cinci societăți prevăzute la considerentul 34 și care erau supuse obligației de export, nu s-a putut concluziona că acestea utilizau un singur set de documente contabile care făceau obiectul unui audit independent, în conformitate cu standardele internaționale și care erau utilizate în toate situațiile. S-a constatat că regimul de facturare aplicat vânzărilor produsului în cauză destinate Comunității era puțin transparent. Acest regim implica societăți intermediare stabilite în paradisuri fiscale și în altă parte în străinătate și nu permitea urmărirea unei piste de audit. În consecință, înregistrările contabile ale societăților vietnameze nu prezentau fidel tranzacțiile subiacente de export.

(44) Prin urmare, după consultarea comitetului consultativ, s-a decis să se acorde statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață societății Always, care îndeplinea toate criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, și să se respingă cererile societăților Asama, Dragon, High Ride, Liyang și Sheng Fa pe motiv că nu îndeplineau aceste criterii.

Tratamentul individual

(45) În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește, după caz, un drept aplicabil la nivel național pentru țările care intră sub incidența acestui articol, mai puțin în cazurile în care societățile în cauză pot dovedi că îndeplinesc toate criteriile necesare pentru a beneficia de tratamentul individual, prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(46) Producătorii-exportatori chinezi și vietnamezi care nu îndeplineau criteriile de acordare a statutului de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, precum și societatea menționată la considerentul 29 au solicitat, în schimb, acordarea unui tratament individual, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a verificat dacă aceste societăți se bucurau în fapt și în drept de gradul de independență față de stat necesar pentru stabilirea prețurilor de export și a cantităților exportate, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(47) Astfel cum se arată la considerentul 31, s-a stabilit că statul exercita un control semnificativ asupra tuturor producătorilor-exportatori chinezi pentru stabilirea cantităților și a prețurilor de export ale produsului în cauză. Prin urmare, s-a concluzionat că producătorii-exportatori chinezi care au solicitat acordarea unui tratament individual nu îndeplineau condițiile necesare prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(48) În ceea ce privește societățile vietnameze, astfel cum se arată la considerentele 34-41, s-a stabilit că statul exercita un control semnificativ asupra cantităților produsului în cauză exportate de fiecare dintre cele cinci societăți. În consecință, s-a concluzionat că nici una dintre acestea nu îndeplinea condițiile necesare pentru a putea solicita tratamentul individual.

Valoarea normală Țara analoagă

(49) În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori chinezi și vietnamezi care nu beneficiază de statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață trebuie să fie stabilită pe baza prețurilor sau a valorii construite într-o țară analoagă.

(50) În acest scop, în avizul de deschidere, Comisia a propus Mexicul, care a mai fost folosit ca țară analoagă în ancheta anterioară privind RPC.

(51) Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a face observații cu privire la această alegere, iar producătorii-exportatori care au cooperat au sugerat utilizarea ca țară analoagă a Taiwanului sau a Indiei, care, în opinia lor, erau mai potrivite decât Mexicul.

(52) Anumiți producători-exportatori au afirmat că Taiwan reprezenta o alegere mai adecvată, deoarece fusese utilizat ca țară analoagă în ancheta inițială. De asemenea, ei au afirmat că Taiwan este unul dintre cei mai mari producători mondiali de biciclete și are o piață internă dezvoltată, în care numeroși producători locali sunt într-o concurență activă, iar importurile de biciclete sau de părți de biciclete nu sunt supuse nici unei restricții. În plus, numeroși fabricanți chinezi și vietnamezi sunt controlați de societăți taiwaneze și, prin urmare, procedeele de fabricație și produsele finite taiwaneze sunt foarte asemănătoare cu cele ale producătorilor chinezi și vietnamezi. În cele din urmă, aceștia au afirmat că mai multe societăți taiwaneze erau dispuse să coopereze cu Comisia.

(53) Ca răspuns la aceste argumente ar trebui mai întâi precizat că, dacă Taiwanul este, într-adevăr, al treilea producător mondial de biciclete, acest sector este axat în principal pe export, exportând în general aproximativ 90 % din producția sa.

(54) Pe de altă parte, piața internă taiwaneză este relativ mică și mai degrabă stabilă, estimată la aproximativ 700000-800000 de unități, în timp ce piața internă mexicană este estimată la circa 2,3 milioane de unități, adică de trei ori cât piața taiwaneză. În plus, piața taiwaneză este larg aprovizionată de exportatorii chinezi. Comparativ, în 2003 Taiwan a importat aproximativ 470000 de biciclete chinezești, ceea ce reprezintă peste jumătate din dimensiunea pieței sale. În acest sens, ar trebui precizat că, practic, Taiwan nu importa biciclete înainte de 2001. În timp ce, înainte de 2001, piața taiwaneză era în principal, dacă nu integral, aprovizionată de producătorii locali, bicicletele chinezești ocupă în prezent un loc din ce în ce mai mare, în detrimentul producătorilor locali, a căror cotă de piață a scăzut în mod spectaculos. În consecință, piața internă este puternic influențată de prețurile de import ale bicicletelor chinezești, care fac obiectul prezentei anchete.

(55) Cu toate acestea, au fost trimise chestionare tuturor producătorilor taiwanezi cunoscuți. Mai multe societăți au răspuns că ar fi dispuse să coopereze, dar că ele nu vând pe piața internă, ci exportă în totalitate producția lor. Două societăți au răspuns la chestionar. Totuși, una dintre ele a transmis un răspuns considerat nesatisfăcător și s-a considerat că nu a cooperat. Cealaltă societate a cooperat pe deplin la anchetă, dar nu era sigur că volumul mic al vânzărilor sale interne putea fi considerat suficient de reprezentativ în raport cu piața taiwaneză și cu totalul exporturilor chinezești, respectiv vietnameze spre Comunitate. În plus, având în vedere condițiile care prevalează pe piața taiwaneză, prevăzute la considerentul 54, vânzările acestei singure și unice societăți nu puteau constitui o bază corespunzătoare pentru a stabili o valoare normală.

(56) Un producător-exportator chinez a propus India ca altă variantă de țară analoagă, afirmând că costurile salariale erau apropiate de cele din RPC. În acest sens, ar trebui observat că India nu putea fi considerată țară analoagă, întrucât orice comparație între bicicletele vândute în această țară (biciclete simple vândute comercianților cu amănuntul sub formă de kituri) și bicicletele exportate spre Comunitate de fabricanții chinezi ar fi foarte dificilă și ar necesita, în orice caz, mai multe ajustări. Prin urmare, în prezența unei țări analoage mai potrivite, și anume, Mexic, India nu a fost considerată o alegere adecvată.

(57) După ce a luat cunoștință de informațiile care i-au fost comunicate, un producător-exportator vietnamez a afirmat că respingerea Indiei ca țară analoagă nu a fost justificată în mod rezonabil de Comisie prin elemente de probă. Acesta a afirmat că producătorilor indieni nu le-au fost trimise chestionare de către Comisie, cu toate că această țară exporta spre Comunitate cantități mari de biciclete de bună calitate, care erau produse similare, în pofida concluziei Comisiei conform căreia erau biciclete simple vândute comercianților cu amănuntul sub formă de kituri.

(58) În acest sens, ar trebui observat că, la puțin timp după deschiderea procedurii, un singur producător-exportator chinez a sugerat utilizarea Indiei ca țară analoagă, fără a-și justifica suficient cererea, singurul argument prezentat fiind acela că, costurile cu mâna de lucru erau similare în RPC și în India. În plus, exporturile indiene de biciclete spre Comunitate nu sunt un factor relevant pentru a determina dacă India corespunde sau nu ca țară analoagă. Nu se contestă faptul că bicicletele vândute pe piața internă indiană sunt produse similare celor exportate spre Comunitate de către țările în cauză. Cu toate acestea, din informațiile disponibile reiese că tipurile de biciclete vândute pe piața internă indiană ar necesita mai multe ajustări, astfel încât nici o comparație nu ar fi fiabilă. Având în vedere acest fapt și în absența unor informații mai întemeiate, alegerea Indiei a fost abandonată, întrucât erau disponibile informații pentru o țară analoagă mai potrivită, și anume Mexic. Pe această bază, argumentul a fost respins.

(59) Au fost trimise chestionare tuturor producătorilor mexicani cunoscuți. Două societăți au cooperat pe deplin, răspunzând la chestionar și acceptând o verificare a răspunsurilor la fața locului. Vânzările lor interne reprezentau aproximativ o treime din piața mexicană, estimată la aproximativ 2,3 milioane de unități. S-a constatat că un număr mare de producători și aproximativ douăzeci de mari importatori funcționau într-un mediu concurențial. În 2003, importurile de biciclete proveneau în principal din Taiwan (peste 50 %), din Uruguay (20 %), din Statele Unite, precum și din Coreea de Sud, și reprezentau aproximativ 5 % din piața internă, procentaj la care trebuie adăugate bicicletele vândute pe piața internă de importatorii care asamblează părți de biciclete.

(60) În acest sens, trebuie observat că, în 2003, în Mexic au fost importate aproximativ 465000 de părți de biciclete, cu o valoare totală de 79 milioane EUR, și că o treime (în valoare) din aceste importuri a fost efectuată de 12 mari importatori/asamblori (sursa: Raportul anual al ANAFABI, Asociația mexicană a producătorilor de biciclete). Pe de altă parte, în același an, exporturile mexicane de biciclete reprezentau, în valoare, aproximativ 60 % din importurile în țară (sursa: statisticile oficiale ale Mexicului) și erau estimate la aproximativ 50000-70000 de unități. Prin urmare, se pare că majoritatea părților de biciclete importate era utilizată fie pe piață după vânzare (reparații), fie pentru asamblarea și vânzarea de biciclete pe piața internă.

(61) Anumiți producători-exportatori au afirmat că procedurile mexicane de înregistrare a importurilor erau greoaie și creșteau costul produselor importate, adăugând că acest sistem de înregistrare denatura concurența pe piața mexicană a bicicletelor. De asemenea, ei au afirmat că pe piața internă concurența era limitată, întrucât opt mari producători, membri ai ANAFABI, reprezentau peste 75 % din producția locală și, prin urmare, dispuneau de o putere semnificativă în stabilirea prețurilor pe piața internă. În plus, s-a afirmat că producătorii mexicani de biciclete întâmpină restricții în ceea ce privește cantitățile pe care le pot vinde pe piața internă, întrucât dispozițiilor programului Maquiladora impuneau producătorilor locali să respecte anumite obligații de rezultat. În temeiul acestui program, pentru a putea importa materii prime cu scutire de drepturi vamale pentru importurile ulterioare, o societate trebuie să exporte cel puțin 30 % din producția sa totală anuală.

(62) În ceea ce privește înregistrarea importurilor, ar trebui observat mai întâi că, chiar și în cazul în care acest sistem îngreunează și încetinește procedurile de import, importurile de biciclete și de părți de biciclete nu sunt mai puțin importante, asigurând o situație concurențială pe piața mexicană. Prin urmare, efectele potențiale ale procedurilor de înregistrare asupra pieței, care, în cazul în care există, nu sunt, în orice caz, direct măsurabile, nu pot fi considerate relevante în acest sens. În schimb, în ceea ce privește concurența pe piața internă, ar trebui observat că piața mexicană este compusă din doisprezece mari producători, din numeroși producători și/sau asamblori mici, precum și dintr-un număr important de importatori/asamblori de biciclete și de părți de biciclete. Toți acești operatori sunt în concurență pe piața mexicană și confirmă prevalența unui mediu puternic concurențial. În ceea ce privește puterea marilor producători membri ai ANAFABI de a stabili prețurile interne, afirmația nu a fost justificată și ancheta nu a descoperit nici un element în acest sens. Faptul că un anumit număr de mari producători dețin o cotă majoritară din piața internă nu dovedește în nici un fel că aceștia au puterea de a stabili prețurile. În acest context, ar trebui adăugat că cei doi producători mexicani supuși anchetei, care reprezentau aproximativ o treime din producția mexicană totală, înregistrau profituri medii mai degrabă reduse din activitățile lor din sectorul bicicletelor (inferioare profiturilor pe care reclamantul le consideră normale pe piața comunitară, în absența unui dumping prejudiciabil din partea țărilor în cauză) și nu profiturile mari la care s-ar fi putut aștepta în cazul în care ar fi controlat piața internă.

(63) În ceea ce privește programul Maquiladora, ar trebui precizat că nu s-a constatat că cei doi producători mexicani care au cooperat plăteau un drept antidumping la importurile de părți de biciclete, care reprezentau până la 60 % din nevoile lor pentru producția de biciclete și provenite, în principal, din RPC și Taiwan. Totuși, cei doi producători vindeau majoritatea producției lor pe piața internă. Doar unul dintre aceștia exporta, vânzările sale la export reprezentând cel mult 10 % din totalul vânzărilor sale. În fapt, din 2000, sectorul bicicletelor este inclus în Programele mexicane de promovare sectorială (denumite în continuare PROSEC), instituite printr-un decret al Guvernului publicat la 30 octombrie 2000. PROSEC se aplică întreprinderilor care fabrică produsele finite reglementate de un program specific de promovare sectorială și care importă input-urile prevăzute în programul în cauză. Decretul nu condiționează, în mod explicit, scutirea sau reducerea tarifară la export. Toți producătorii autorizați pot importa materiile prime și mașinile prevăzute în decret, cu condiția de a le utiliza pentru fabricarea anumitor tipuri de produse specificate. Nu se face nici o distincție în funcție de destinația finală a produselor importate (piața internă sau piața de export). În acest sens, ar trebui observat că cei doi producători care au cooperat nu plăteau nici un drept, în afară de dreptul vamal la importurile de materii prime încorporate în produsele finite destinate pieței interne.

(64) Un importator care a cooperat a afirmat că costul mâinii de lucru era de trei ori mai mare în Mexic decât în Vietnam și, prin urmare, costul de producție și prețurile de vânzare ale produsului finit mexican erau mari decât ale produsului finit vietnamez. Acesta concluziona că Mexicul nu era o țară analoagă adecvată. În acest sens, ar trebui observat că Vietnam este considerat o țară cu economie de tranziție. Costul mâinii de lucru al producătorilor vietnamezi cărora nu le-a fost acordat statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață nu este cel de pe piața liberă, el nu rezultă din interacțiunea forțelor pieței. Scopul utilizării unei țări analoage este să elimine efectul acestor prețuri care nu corespund pieței asupra costurilor societăților. Pe această bază, argumentul a fost respins.

(65) În cele din urmă, s-a afirmat că sectorul mexican și cel chinezesc al bicicletelor prezentau diferențe semnificative, datorate, în principal, materiilor prime utilizate și condițiilor de acces la acestea. În ceea ce privește materiile prime utilizate, s-a afirmat că producătorii mexicani nu produc decât cadre rigide, în timp ce producătorii chinezi produc și cadre cu suspensie. În ceea ce privește condițiile de acces la materiile prime, s-a afirmat că ele nu erau comparabile pe cele două piețe, întrucât părțile de biciclete disponibile pe piața internă mexicană sunt fabricate cu ajutorul unor tehnologii învechite. În plus, părțile de biciclete importate din RPC sunt supuse unui drept antidumping de 144 %, care conduce la creșterea costului acestora.

(66) Ar trebui observat că ancheta nu a evidențiat nici o diferență între bicicletele produse de producătorii mexicani, chinezi sau vietnamezi, din punctul de vedere al materiilor prime utilizate și al condițiilor de acces la acestea. Producătorii mexicani produc, de asemenea, biciclete cu cadru cu suspensie și se aprovizionează cu părți de biciclete în special din RPC și Taiwan. În ceea ce privește dreptul antidumping la importurile de părți de biciclete, menționat la considerentul 63, nici un astfel de drept nu este prelevat la importurile de părți de biciclete. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(67) Ținând cont de cele de mai sus, se poate considera că Mexic este o piață reprezentativă și concurențială. Prin urmare s-a concluzionat că Mexicul reprezintă o țară analoagă adecvată.

Determinarea valorii normale în țara analoagă

(68) Întrucât Mexicul a fost ales ca țară analoagă, valoarea normală a fost calculată pe baza datelor verificate în localurile celor doi producători mexicani care au cooperat. În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii chinezi și vietnamezi cărora nu li s-a putut acorda statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la producătorii din țara analoagă, altfel spus, pe baza prețurilor plătite sau care trebuie plătite pe piața internă mexicană sau a valorii construite mexicane, pentru tipuri de produs comparabile.

(69) Vânzările interne ale celor doi producători mexicani ai produsului similar au fost considerate reprezentative, întrucât acestea corespundeau unui procentaj major din exporturile produsului în cauză spre Comunitate, efectuate de producătorii-exportatori chinezi și vietnamezi.

(70) S-a examinat, de asemenea, dacă vânzările interne ale fiecărui tip de produs puteau fi considerate ca fiind efectuate în cursul unor operațiuni comerciale normale, prin determinarea proporției de vânzări profitabile ale tipului în cauză unor clienți independenți. În cazul în care volumul vânzărilor unui tip dat, vândut la un preț net mai mare sau egal cu costul unitar, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor tipului în cauză și în cazul în care prețul mediu ponderat practicat pentru acest tip era egal sau superior costului unitar, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real corespunzător mediei ponderate a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale tipului în cauză, în cursul perioadei de anchetă, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu profitabile.

(71) În cazul în care volumul vânzărilor profitabile ale unui tip dat reprezentau 80 % sau mai puțin, dar cel puțin 10 % din volumul total al vânzărilor tipului în cauză, sau în cazul în care prețul mediu ponderat practicat pentru aceste vânzări era inferior costului unitar, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real corespunzător mediei ponderate doar a prețurilor vânzărilor profitabile ale tipului în cauză.

(72) Atunci când volumul vânzărilor profitabile ale unui tip dat reprezenta mai puțin de 10 % din volumul total al vânzărilor acestui tip pe piața internă, s-a considerat că acest tip nu a fost vândut în cursul unor operațiuni comerciale normale și că, prin urmare, valoarea normală nu putea fi determinată de la prețurile practicate pe piața internă mexicană.

(73) Pentru tipurile de produs exportate care nu au fost vândute în Mexic în cursul unor operațiuni comerciale normale sau pe care producătorii mexicani nu le vindeau pe piața internă mexicană, au fost utilizate valori normale construite.

(74) Pentru tipurile de produs exportate care nu corespundeau nici unui tip vândut pe piața internă mexicană în cursul unor operațiuni comerciale normale, valoarea normală a fost construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, adăugând la costurile de producție medii ponderate ale fiecărui producător o sumă rezonabilă pentru costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale, precum și pentru profit. Costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale, precum și profiturile au fost determinate prin calcularea mediei ponderate a costurilor de desfacere, a cheltuielilor administrative și a altor cheltuieli generale suportate și a profiturilor realizate de fiecare producător mexican care a cooperat pentru vânzările sale interne ale produsului similar realizate în cursul unor operațiuni comerciale normale. Pentru tipurile de produs exportate care nu erau vândute pe piața internă mexicană, pentru a construi valorile normale au fost utilizate costurile de producție ale tipurilor similare de produs, după ce au fost ajustate corespunzător pentru a se ține cont de diferențele de caracteristici fizice față de tipurile exportate.

Determinarea valorii normale pentru producătorul-exportator căruia i-a fost acordat statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață

(75) În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a determinat mai întâi dacă vânzările produsului similar efectuate de Always unor clienți independenți pe piața sa internă erau reprezentative, adică dacă volumul lor total reprezenta 5 % sau mai mult din volumul total al exporturilor sale corespondente spre Comunitate.

(76) S-a constatat că Always nu vindea produsul similar pe piața internă vietnameză. Prin urmare, în absența unor vânzări interne, valoarea normală a fost stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, adăugând la costul de producție din țara de origine o sumă rezonabilă corespunzătoare costurilor de desfacere, cheltuielilor administrative și altor cheltuieli generale, precum și profiturilor.

(77) Întrucât Always nu vindea nici produsul în cauză, nici produse din aceeași categorie pe piața internă vietnameză, valoarea costurilor de desfacere, a cheltuielilor administrative și a altor cheltuieli generale, precum și valoarea profitului, care trebuia să fie adăugate costului său de producție, au fost stabilite în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază. Prin urmare, aceste valori s-au bazat pe media ponderată a costurilor de desfacere, a cheltuielilor administrative și a altor cheltuieli generale suportate și a profiturilor realizate de producătorii mexicani în cursul unor operațiuni comerciale normale. Această metodă a fost considerată rezonabilă în acest caz, întrucât s-a considerat că piața mexicană era reprezentativă și concurențială.

(78) Always a afirmat că, în absența unor vânzări interne, valorile normale trebuia să fie determinate pe baza informațiilor privind vânzările la export spre țări terțe. În acest sens, ar trebui precizat că construirea valorilor normale de la costul de producție din țara de origine este prima opțiune menționată la articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, în absența vânzărilor interne. În lipsa unor vânzări interne reprezentative, este o practică constantă a Comisiei să construiască valoarea normală, în loc să o determine pe baza prețurilor de export spre țări terțe. S-a observat, de asemenea, că vânzările la export spre țări terțe pot face, de asemenea, obiectul unui dumping. În plus, în nici un moment al anchetei societatea nu a furnizat informații complete privind vânzările sale spre țări terțe, astfel încât nu era disponibilă nici o informație pentru stabilirea valorilor normale pe această bază. Prin urmare, argumentul a fost respins, iar valorile normale au fost construite în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) prima teză din regulamentul de bază.

(79) Always a mai afirmat că vânzările care nu erau realizate în cursul unor operațiuni comerciale normale în țara analoagă nu ar fi trebuit să fie excluse din calculul profitului rezonabil utilizat pentru determinarea valorii sale normale. Argumentul era totuși inadmisibil întrucât, prin analogie cu partea introductivă a articolului 2 alineatul (6), în cazul în care societatea a realizat vânzări pe piața sa internă, profiturile utilizate pentru construirea valorilor normale ar fi trebuit să se bazeze pe datele societății privind producția și vânzările în cursul unor operațiuni comerciale normale. Prin urmare, era rezonabil ca instituțiile să utilizeze profiturile realizate de producătorii mexicani din vânzările lor interne, în cursul unor operațiuni comerciale normale, cu ocazia aplicării articolului 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază.

RPC

(80) Ancheta a arătat că producătorii-exportatori chinezi care au fost incluși în eșantion vindeau atât unor clienți de legătură, cât și unor clienți independenți din Comunitate.

(81) Pentru exporturile realizate direct unor clienții independenți din Comunitate de producătorii-exportatori care au fost incluși în eșantion, prețurile de export au fost stabilite pe baza prețurilor plătite sau cate trebuie plătite pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(82) Pentru vânzările realizate prin intermediul unor importatori de legătură din Comunitate, prețul de export a fost construit pe baza prețurilor de revânzare către primii clienți independenți. Au fost făcute ajustări pentru a se ține cont de toate costurile, în special de costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale și de drepturile vamale suportate de acești importatori între import și revânzare, precum și pentru a se ține cont de o marjă de profit rezonabilă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. S-a considerat că o marjă de profit de 5 % era rezonabilă pentru acest tip de piață și corespundea celei a importatorilor independenți.

(83) Un producător-exportator care a cooperat a afirmat că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (10) din regulamentul de bază, dreptul antidumping actual nu trebuia dedus în calitate de cost suportat între import și revânzare cu ocazia construirii prețului său de export. El a afirmat că, atunci când toate costurile, altele decât dreptul antidumping, suportate între import și revânzare se deduc din prețurile sale de revânzare, prețurile de export reconstruite rămâneau net superioare valorii normale, și că, prin urmare, dreptul antidumping era reflectat în mod corespunzător în prețul de revânzare. Acesta a adăugat că prețurile de revânzare erau negociate pe baza prețurilor cu amănuntul recomandate, din care se scădea marja de profit aplicabilă comercianților, astfel încât dreptul antidumping era reflectat în mod corespunzător în prețurile ulterioare de vânzare.

(84) În acest sens, ar trebui observat că afirmația societății privind reflectarea dreptului antidumping în prețurile sale de revânzare în raport cu valoarea normală a fost considerată nerelevantă, întrucât, în aplicarea articolului 11 alineatul (10), nu contează schimbările prețurilor de export comparativ cu valoarea normală, ci modul în care dreptul generează o creștere a prețurilor de revânzare și a prețurilor de vânzare ulterioare în Comunitate. Întrucât societatea nu a furnizat nici un element de probă care să ateste schimbări ale prețurilor de revânzare sau ale prețurilor de vânzare ulterioare comparativ cu prețurile de export stabilite în cadrul anchetelor anterioare, ceea ce ar dovedi efectiv că valoarea dreptului antidumping plătit a fost reflectată, într-adevăr, în prețurile de revânzare, argumentul său a fost respins.

Vietnam

(85) Toate vânzările la export ale societății căreia i-a fost acordat statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață au fost efectuate prin intermediul unor comercianți de legătură stabiliți în țări terțe unor clienți independenți din Comunitate. Prin urmare, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor de revânzare spre clienți independenți din Comunitate.

(86) Pentru producătorii-exportatori care nu beneficiază de statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, prețul de export a trebuit să fie stabilit pe baza datelor disponibile, întrucât prețurile de export ale anumitor producători nu au fost considerate fiabile. Astfel, prețurile de export ale producătorilor-exportatori menționați la considerentul 43 nu au fost luate în considerare pentru stabilirea prețului de export, în acest sens fiind utilizate doar prețurile de export ale producătorului ale cărui date au fost considerate fiabile.

Comparare

(87) În scopul unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut cont în mod corespunzător, sub forma unor ajustări, de diferențele care afectează comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe această bază, au fost efectuate ajustări, după caz, pentru impozitele indirecte, reducerile, stadiul comercial, costurile de transport (în special cheltuielile de manipulare), navlu, costurile de asigurare, costurile de ambalare și costul de creditare. Pentru societățile cărora nu le-a fost acordat statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, ajustările prețului de export pentru costurile de transport din țara exportatoare și costul de creditare au fost efectuate pe baza costurilor stabilite pentru țara analoagă. De asemenea, au fost efectuate ajustări în cazul în care vânzările la export au fost realizate prin intermediul unei societăți de legătură stabilite în altă țară decât țara în cauză sau în Comunitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază.

(88) Camera de Comerț din China pentru importul și exportul de mașini și de produse electronice și anumiți producători-exportatori chinezi au afirmat că ajustările efectuate pentru costul transportului intern și pentru rata dobânzii asociată costurilor de creditare stabilite pentru țara analoagă nu se justifică, întrucât ancheta nu a demonstrat că acele costuri corespondente suportate de producătorii-exportatori care au cooperat nu îndeplineau condițiile unei economii de piață. În acest sens, ar trebui observat că toate cererile de acordare a statutului de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață ale producătorilor-exportatori chinezi care au cooperat au fost respinse. Altfel spus, s-a constatat că aceste societăți nu funcționau în condițiile unei economii de piață. Prin urmare, costurile suportate de aceste societăți nu puteau fi utilizate, întrucât nu proveneau dintr-un mediu în care prevalau condițiile economiei de piață. Pe această bază, argumentul a fost respins.

(89) Societățile vietnameze au afirmat că ajustarea efectuată pentru comisioane, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i), nu se justifică. Acestea au explicat că comercianții de legătură stabiliți în țări terțe nu erau decât societăți pe hârtie (adică societăți fără angajați, care nu exercitau nici o funcție sau activitate) și că ar trebui să se considere că aceste societăți și producătorii-exportatori vietnamezi erau una și aceeași entitate economică. În acest sens, trebuie să se observe că acești comercianți eliberau facturi clienților din Comunitate, de la care încasau plățile. Se precizează, de asemenea, că prețurile de vânzare practicate de acești comercianți de legătură includ un profit. Întrucât acești comercianți de legătură aveau conturi verificate, s-a putut stabili că acest profit depășea valoarea ajustării. Prin urmare, afirmația a fost respinsă și ajustarea a fost menținută la nivelul de 5 %, considerat rezonabil pentru a reflecta comisioanele plătite agenților independenți implicați în comercializarea produsului în cauză.

Marja de dumping RPC

(90) În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparații, pe tip de produs, între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețurilor de export. Comparația dintre valoarea normală și prețurile de export ale producătorilor-exportatori chinezi din eșantion a arătat existența unei marje de dumping de 36,8 % în cursul perioadei de anchetă. Această marjă de dumping a fost atribuită tuturor societăților care au cooperat, indiferent dacă au fost sau nu incluse în eșantion.

(91) Comparația dintre datele privind exporturile spre Comunitate transmise de producătorii-exportatori chinezi care au cooperat (incluși sau nu în eșantion) și volumul total al importurilor din RPC, astfel cum rezultă din statisticile Eurostat, indică un grad scăzut de cooperare, întrucât aceste importuri reprezentau 54 % din totalul importurilor comunitare din RPC în cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, pentru volumele exportate de producătorii-exportatori chinezi care nu au cooperat, marja de dumping a fost determinată pe baza a două categorii de produs în cauză (a se vedea considerentul 20) vândute de producătorii-exportatori incluși în eșantion care aveau marjele de dumping cele mai mari. Această abordare a fost considerată adecvată, deoarece nimic nu indica faptul că un producător care nu a cooperat a practicat dumpingul la un nivel mai mic decât producătorii-exportatori din eșantion.

(92) În cele din urmă, a fost calculată o marjă medie de dumping la nivel național, utilizând ca factor de ponderare valoarea CIF (cost, asigurare și navlu) a fiecărui grup de exportatori, adică cei care au cooperat și cei care nu au cooperat. Marja de dumping provizorie la nivel național astfel stabilită, exprimată ca procentaj din prețul CIF frontieră comunitară înainte de vămuire, este de 48,5 %.

(93) Camera de Comerț din China pentru importul și exportul de mașini și de produse electronice a afirmat că abordarea adoptată pentru a determina marja de dumping a producătorilor-exportatori care nu au cooperat era incompatibilă cu metoda utilizată de Comisie în cadrul anchetei anterioare de reexaminare în temeiul expirării măsurilor aplicabile importurilor de biciclete originare din RPC, ceea ce putea duce la rezultate prea artificiale în cadrul aceleiași proceduri. În cursul anchetei anterioare de reexaminare în temeiul expirării măsurilor, marja de dumping a producătorilor-exportatori care nu au cooperat s-a bazat pe prețul de export mediu al tuturor tranzacțiilor, determinat pe baza cifrelor Eurostat, după deducerea exporturilor efectuate de producătorii care au cooperat. Aceasta a adăugat, de asemenea, că, pentru a determina marja globală de dumping, plecând de la ipoteza că societățile care nu au cooperat nu au practicat dumpingul la un nivel mai mic decât producătorii-exportatori care au cooperat, Comisia a omis tipurile specifice exportate de producătorii-exportatori care nu au cooperat, în timp ce, în conformitate cu articolul 18 alineatul (6), cu articolul 6 alineatul (8) din regulamentul de bază și cu alineatul (7) din anexa II la Acordul antidumping al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), datele disponibile ar trebui să fie utilizate cu cea mai mare prudență.

(94) În acest sens, ar trebui mai întâi observat că metoda utilizată la ancheta anterioară de reexaminare în temeiul expirării măsurilor a fost considerată adecvată pentru a determina probabilitatea reapariției dumpingului. În acest context, instituțiile au considerat că puteau determina marja de dumping fără o precizie absolută, marja stabilită netrebuind aplicată în practică. În cadrul prezentei anchete, se impunea un calcul mai precis al marjei de dumping. În acest scop, volumele exportate de producătorii chinezi care nu au cooperat au fost determinate folosind cifrele Eurostat. În ceea ce privește prețul de export, cifrele Eurostat nu au fost considerate o sursă adecvată de informații, întrucât, nefiind cunoscute tipurile specifice exportate de societățile care nu au cooperat, nici o comparație cu valoarea normală medie ponderată stabilită în țara analoagă nu ar fi putut reflecta, în mod rezonabil, marja lor de dumping. În plus, aplicarea metodei sugerate de Camera de Comerț din China ar fi dus la o marjă globală de dumping mult mai mare, de peste două ori mai mare decât marja de dumping stabilită. Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 alineatul (6), cu articolul 6 alineatul (8) din regulamentul de bază și cu alineatul (7) din anexa II la Acordul antidumping al OMC, s-a considerat că este mai convenabil să se utilizeze cele două categorii de produs în cauză vândute de producătorii-exportatori incluși în eșantion și care aveau marjele de dumping cele mai mari. Pe această bază, argumentul a fost respins.

Vietnam

(95) În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping a fost stabilită pe baza comparației, pe tip de produs, dintre valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețurilor de export. Comparația dintre valoarea normală și prețul de export al producătorului-exportator vietnamez care beneficiază de statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață a arătat existența unei marje de dumping de 15,8 % în cursul perioadei de anchetă.

(96) Comparația dintre datele privind exporturile spre Comunitate furnizate de producătorii-exportatori vietnamezi și volumul total al importurilor originare din Vietnam indică un grad ridicat de cooperare, întrucât aceste importuri reprezentau peste 95 % din totalul importurilor comunitare din Vietnam în cursul perioadei de anchetă.

(97) Întrucât, astfel cum se arată la considerentul 96, gradul de cooperare era ridicat, marja de dumping medie la nivel național a fost stabilită pe baza marjei de dumping medii ponderate a producătorilor-exportatori care au cooperat și cărora nu le-a fost acordat statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, nici tratamentul individual, și pentru care informațiile privind prețurile de export au putut fi considerate fiabile, astfel cum se arată la considerentul 85. Prin urmare, tuturor celorlalți producători-exportatori vietnamezi le-a fost atribuită o marjă de dumping la nivel național de 34,5 %, exprimată ca procentaj din prețul CIF frontieră comunitară înainte de vămuire.

PREJUDICIUL Efectul comportamentului anticoncurențial

(98) În cursul anchetei s-a constatat că două filiale, Batavus N.V. și Koga N.V., ale unui producător comunitar din eșantion, Accell Group N.V., au fost amendate pentru comportament anticoncurențial de către autoritățile olandeze ale concurenței. Încălcarea privea un acord încheiat între cele două filiale, alți doi producători comunitari (care nu au fost incluși în eșantion) și Giant Europe B.V., o societate de legătură cu un exportator chinez, Giant China Co. Ltd, referitor la aplicarea unor tarife minime comune (cartel de fixare a prețurilor) de către rețelele de comercianți cu amănuntul pe piața olandeză a bicicletelor. Ar trebui observat faptul că Accell Group N.V. a făcut apel împotriva deciziei privind cartelul de fixare a prețurilor a autorităților olandeze pentru concurență.

(99) Cartelul de fixare a prețurilor a avut loc în anul de comercializare 2001 (1 septembrie 2000-31 august 2001). Perioada examinată pentru determinarea dumpingului și a prejudiciului, în cadrul prezentelor anchete, este cuprinsă între 1 aprilie 2003-31 martie 2004, în timp ce examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului cuprinde perioada dintre ianuarie 2000 și sfârșitul perioadei de anchetă. Prin urmare, comportamentul anticoncurențial și perioada examinată se suprapun.

(100) Având în vedere cele menționate anterior, nu se poate exclude faptul că o parte a pieței comunitare, și anume piața din Țările de Jos, a fost afectată de comportamentul anticoncurențial în cursul unei părți din perioada examinată și, prin urmare, au fost afectați indicatorii prejudiciului producătorilor comunitari implicați în cartelul de fixare a prețurilor. Pentru cazurile în care autoritățile publice au adoptat decizii privind cartelul de fixare a prețurilor, practica a impus adoptarea unei abordări foarte prudente, chiar în cazul în care aceste decizii fac încă obiectul unei proceduri de apel. Pentru a evita orice îndoieli pe care comportamentul anticoncurențial al filialelor sale le-ar putea genera asupra rezultatelor globale ale producătorului comunitar din eșantion, Accell Group N.V., s-a decis excluderea acestuia din analiza prejudiciului, chiar dacă s-a dovedit că aceste practici se refereau doar la anumite societăți din grup. Se amintește, de altfel, că ceilalți doi producători comunitari care au participat la cartelul de fixare a prețurilor nu sunt incluși în eșantionul de producători comunitari. Cartelul vizând aplicarea unor tarife minime comune, efectul său asupra rezultatelor acestora s-ar reflecta în mod probabil la nivelul prețurilor și al profiturilor. În absența unei evaluări a tendințelor prețurilor și a rentabilității producătorilor comunitari care nu au fost incluși în eșantion, faptul că cele două societăți au participat la cartelul de fixare a prețurilor nu are nici un efect asupra analizei prejudiciului. De asemenea, s-a examinat dacă respectivul comportament anticoncurențial observat într-o parte din piața comunitară ar fi putut influența rezultatele celorlalți producători comunitari din eșantion. Cu toate acestea, s-a dovedit că acești producători au fost foarte puțin prezenți pe piața Țărilor de Jos în cursul perioadei examinate (mai puțin de 1 % din numărul total de unități vândute). În plus, consumul pe piața Țărilor de Jos nu reprezintă decât 7 % din consumul comunitar total, iar durata cartelului de fixare a prețurilor a fost foarte scurtă. Prin urmare, nu s-a considerat necesar să se ajusteze concluziile privind rezultatele acestor alți producători, rezultate din cadrul analizei prejudiciului.

(101) S-a examinat, de asemenea, dacă concluziile privind prejudiciul ar fi fost foarte diferite în cazul în care Accell Group N.V. ar fi fost luat în considerare la analiză și s-a dovedit că, și dacă ar fi fost cazul, tendințele manifestate de indicatorii de prejudiciu ar fi fost în mod global similare celor descrise mai jos.

(102) Întrucât cartelul de fixare a prețurilor a vizat anul de comercializare 2001, implicarea Giant Europe B.V. nu a avut nici un efect asupra concluziilor adoptate pentru prezenta perioadă de anchetă privind exportatorul de legătură.

Producția comunitară

(103) În cursul prezentei anchete, s-a constatat că bicicletele erau fabricate de:

8 producători incluși în eșantion;

alți 12 producători comunitari aflați la originea reclamației;

alți 39 de producători comunitari care au susținut reclamația.

Definiția industriei comunitare

(104) Producătorii comunitari care au fost la originea reclamației sau care au susținut-o (indiferent dacă au fost sau nu incluși în eșantion) și care au răspuns la chestionarul de eșantionare și au declarat că sunt dispuși să coopereze la anchete reprezentau peste 80 % din producția comunitară a produsului în cauză. Prin urmare, s-a considerat că aceștia reprezentau industria comunitară, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. Ceilalți producători comunitari, alții decât cei care au fost la originea reclamației, nu s-au opus anchetelor. După excluderea unuia dintre aceștia (astfel cum se arată la considerentele 98-101), producătorii comunitari incluși în eșantion (denumiți în continuare producătorii din eșantion) reprezentau aproximativ 37 % din producția comunitară totală de biciclete în cursul perioadei de anchetă.

Consumul comunitar

(105) Vânzările producătorilor comunitari au fost evaluate pe baza datelor furnizate de producători în răspunsul lor la chestionarul de eșantionare și a informațiilor din reclamație. Acestea din urmă au fost transmise de diverse asociații comunitare ale producătorilor de biciclete.

(106) Consumul comunitar aparent a fost stabilit pe baza vânzărilor realizate de toți producătorii comunitari pe piața Comunității, estimate astfel cum se arată mai sus, la care se adaugă importurile din toate țările înregistrate de Eurostat.

(107) Consumul comunitar a scăzut cu 10 % la începutul perioadei examinate, de la 17348000 de unități în 2000 la 15695000 de unități în 2002, după care a crescut treptat, ajungând la 18037000 de unități în cursul perioadei de anchetă. Acesta a crescut cu 4 % în ansamblul perioadei examinate. Datele, exprimate în unități, sunt prezentate în continuare: Consum 2000 2001 2002 2003 PA Unități 17348000 15236000 15695000 17336000 18037000 Indice 100 87 90 100 104

Importurile de biciclete originare din RPC și din Vietnam Cumul

(108) Comisia a examinat dacă efectele importurilor de biciclete originare din RPC și din Vietnam (denumite în continuare țările în cauză) trebuia să facă obiectul unei evaluări cumulative, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(109) Acest articol prevede că efectele importurilor unui produs din două sau mai multe țări care sunt supuse simultan aceleiași anchete fac obiectul unei evaluări cumulative: (i) în cazul în care marja de dumping stabilită pentru importurile din fiecare țară este superioară nivelului de minimis, în sensul articolului 9 alineatul (3) din regulamentul de bază; (ii) în cazul în care volumul importurilor din fiecare țară nu este neglijabil și (iii) în cazul în care o astfel de evaluare este adecvată, ținând cont de condițiile de concurență între produsele importate și de condițiile de concurență între produsele importate și produsul comunitar similar.

(110) Astfel cum s-a arătat mai sus, prezentele anchete au arătat că marjele de dumping stabilite pentru RPC și Vietnam erau net superioare nivelului de minimis și că volumul importurilor din aceste țări nu era neglijabil, în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază (cotele lor de piață fiind de 4,07 % și, respectiv, de 8,70 % în cursul perioadei de anchetă).

(111) Pentru a determina dacă era adecvată o evaluare cumulativă, ținând cont de condițiile de concurență între produsele importate și produsul comunitar similar, Comisia a analizat, pe baza datelor Eurostat, comportamentul exportatorilor pe piață, în ceea ce privește prețurile și volumele de export.

(112) S-a dovedit că producătorii chinezi și vietnamezi aveau un comportament asemănător pe piață, din punctul de vedere al prețurilor de export. În fapt, aceste țări și-au redus prețurile unitare medii de vânzare cu 22 % și, respectiv, cu 52 % în perioada examinată.

(113) Astfel cum se arată la considerentul 110, cele două țări dețin cote semnificative din piața comunitară.

(114) În plus, astfel cum s-a arătat mai sus (a se vedea considerentul 19 și următoarele), s-a constatat că produsul în cauză importat din RPC și din Vietnam și cel fabricat de industria comunitară trebuie să fie considerate similare, având în vedere interschimbabilitatea și substituibilitatea lor, care le fac concurente în funcție de tipul acestora.

(115) Prin urmare, s-a stabilit că exporturile produsului în cauză originar din țările în cauză sunt în concurență cu bicicletele produse de industria comunitară.

(116) După notificarea concluziilor definitive, anumite părți interesate au afirmat că acest cumul nu era justificat, întrucât modelele de biciclete importate din RPC și din Vietnam erau diferite. Cu toate acestea, o comparație în funcție de model a importurilor a arătat că, pe lângă faptul că bicicletele importate din RPC și din Vietnam erau foarte asemănătoare cu cele produse de producătorii comunitari din eșantion, exista o asemănare semnificativă între modelele importate din RPC și cele importate din Vietnam. De asemenea, s-a afirmat că segmentele de piață în care erau vândute bicicletele vietnameze erau diferite de cele în care acționau exportatorii chinezi și producătorii comunitari, ceea ce justifica diferența de preț. Totuși, în sprijinul acestei afirmații nu a fost adus nici un element de probă. În plus, se pare că în anumite state membre în care importurile din Vietnam dețin o cotă de piață semnificativă, bicicletele vietnameze sunt prezente în diversele segmente ale pieței. Prin urmare, cele două argumente a trebuit să fie respinse.

(117) Ținând cont de cele menționate anterior, s-a concluzionat că erau îndeplinite toate condițiile care justificau cumulul importurilor de biciclete originare din RPC și din Vietnam.

Volumul importurilor care fac obiectul unui dumping și cota de piață a bicicletelor originare din RPC și din Vietnam

(118) Volumul importurilor produsului în cauză a fost stabilit pe baza datelor statistice comunicate de Eurostat. Numărul de biciclete originare și importate din RPC a crescut cu 472 % între 2000 și perioada de anchetă. În cursul perioadei de anchetă, numărul de biciclete importate din RPC a fost de 55 de ori mai mare decât cele 13651 de biciclete importate în cursul perioadei anterioare de anchetă (1 septembrie 1997-31 august 1998). Între 2000 și perioada de anchetă, importurile de biciclete originare din Vietnam au crescut cu 413 %. Cumulate, importurile din cele două țări au crescut de la 435373 de unități în 2000 la 2311638 de unități în cursul perioadei de anchetă, ceea ce corespunde unei creșteri de 431 %.

(119) Întrucât consumul nu a crescut decât cu 4 % în perioada examinată, cotele de piață deținute de importurile produsului în cauză din RPC și din Vietnam au crescut de la 0,73 % și, respectiv, 1,77 % în 2000 la 4,07 % și 8,70 % în cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, cota lor de piață cumulată a crescut, de asemenea, de la 2,50 % în 2000 la 12,77 % în cursul perioadei de anchetă.

(120) Evoluția importurilor de biciclete originare din RPC și din Vietnam și a cotei lor de piață în cursul perioadei examinate este detaliată în tabelele următoare: Importuri RPC 2000 2001 2002 2003 PA Volume (unități) 128091 257728 561706 707351 733901 Indice 100 201 438 552 572 Cota de piață (%) 0,73 1,68 3,58 4,08 4,07 Importuri Vietnam 2000 2001 2002 2003 IP Volume (unități) 307282 586051 766680 1457245 1577737 Indice 100 191 250 474 513 Cota de piață (%) 1,77 3,84 4,88 8,40 8,70 Volume (unități) 435373 843779 1328386 2164596 2311638 Indice 100 194 305 497 531 Cota de piață (%) 2,50 5,52 8,46 12,48 12,77 Indice 100 220 338 499 510

Prețurile importurilor în cauză Evoluția prețurilor

(121) Din motivele expuse în continuare, datele Eurostat nu au putut fi utilizate decât într-o anumită măsură pentru stabilirea evoluției prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping în perioada cuprinsă între 2000 și perioada de anchetă. S-a dovedit că prețurile de import stabilite pe baza datelor Eurostat nu țineau cont de existența diverselor tipuri de produse și de diferențele semnificative dintre prețurile lor. Prețurile medii din fiecare țară depind în mare măsură de gama de produse. Dintr-o comparație în funcție de model a importurilor efectuate de exportatorii care au cooperat a rezultat că, pentru același model sau tip de produs, existau diferențe semnificative de preț, în funcție de componentele bicicletelor. În plus, s-a constatat că prețurile de import stabilite pe baza tipurilor de produs identificate pentru exportatorii care au cooperat reflectau în mod real diferențele de preț între bicicletele originare din RPC și din Vietnam și cele originare din industria comunitară. Prin urmare, prețurile Eurostat nu permit tragerea unor concluzii în scopul anchetei. Prețurile de import Eurostat pentru RPC și Vietnam nu pot servi ca indicatori ai evoluției prețurilor din diferite țări. Acestea nu sunt utile atunci când se compară prețurile de vânzare din diferite țări cu cele din Comunitate.

(122) În conformitate cu datele Eurostat, prețurile medii ponderate ale importurilor din RPC și din Vietnam, menționate în continuare sub formă de indici, au scăzut cu 22 % și, respectiv, cu 52 % între 2000 și perioada de anchetă. Cumulate, prețurile medii de vânzare au înregistrat o scădere de 50 %. Datele sunt detaliate în continuare: Prețuri de import 2000 2001 2002 2003 PA (RPC) Indice 100 83 70 75 78 (Vietnam) Indice 100 82 71 49 48 (Prețuri cumulate) Indice 100 81 62 50 50

Subcotarea prețurilor

(123) Pentru a determina subcotarea prețurilor bicicletelor originare din RPC și din Vietnam, Comisia a analizat informațiile transmise în cursul anchetei de producătorii-exportatori și producătorii comunitari incluși în eșantioane. Analiza a ținut cont de prețurile reale de export practicate de producătorii-exportatori (prețul CIF frontieră comunitară) și, în cazul RPC, de prețurile cu și fără dreptul antidumping. Prețurile de vânzare ale industriei comunitare considerate au fost prețurile practicate față de clienții independenți, ajustate eventual la nivelul franco fabrică. În cursul perioadei de anchetă, pentru RPC s-a constatat o marjă de subcotare de 53 % fără dreptul antidumping și de 39 % cu dreptul antidumping, în ceea ce privește diferitele tipuri de produse definite în chestionar. Pentru Vietnam, marja de subcotare oscila între 25 % și 60 %. În acest sens, ar trebui precizat că, pentru cele două țări, prețurile de vânzare medii ponderate stabilite pe tip de produs erau mult mai mari decât prețurile de import stabilite pe baza datelor Eurostat, ceea ce confirmă concluzia, prevăzută la considerentul 121, conform căreia gama de produse influențează prețurile de vânzare din diferite țări.

Situația industriei comunitare

(124) În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici care aveau o influență asupra situației industriei comunitare. Această analiză a fost efectuată pentru societățile incluse în eșantion menționate la considerentul 15, cu excepția societății menționate la considerentul 100. Cu toate acestea, pentru a avea o imagine completă a situației industriei comunitare, atunci când pentru un indicator dat sunt disponibile informații fiabile referitoare la această industrie în ansamblul său, acestea vor fi, de asemenea, examinate în continuare. Rezultatele industriei, măsurate pe baza unor factori precum prețurile, salariile, investițiile, rentabilitatea, randamentul investițiilor, fluxul de lichidități și capacitatea de mobilizare a capitalului, au fost determinate pe baza informațiilor transmise de societățile incluse în eșantion. Factorii de prejudiciu, precum cota de piață, volumul vânzărilor și producția, au fost stabiliți pentru ansamblul industriei comunitare.

(125) Anumite părți interesate au afirmat că, în cadrul analizei indicatorilor prejudiciului, ar trebui să se țină cont doar de societățile incluse în eșantion. În mod normal, în cadrul procedurilor antidumping, factorii prejudiciului sunt analizați pentru ansamblul industriei comunitare. Cu toate acestea, atunci când aceasta este formată dintr-un număr foarte mare de producători, se recurge la tehnica eșantionării. Obiectivul acestei practici este de a permite colectarea unor date detaliate și verificate de la un număr limitat de producători, în termenul prevăzut. Aceste date se referă la factori precum prețurile, salariile, investițiile, rentabilitatea, randamentul investițiilor, fluxul de lichidități și capacitatea de mobilizare a capitalului, domenii în care ar fi imposibil să se verifice toate datele pentru ansamblul industriei în termenele prevăzute. Pentru alți factori, precum cota de piață, volumul vânzărilor și producția, este ușor, în general, să se obțină date pentru ansamblul industriei. Fondarea analizei prejudiciului doar pe datele transmise de producătorii din eșantion ar echivala cu ignorarea datelor utilizabile transmise de alți producători, ceea ce ar duce la o imagine incompletă a evaluării. În consecință, pentru a efectua o evaluare cât mai completă în termenul prevăzut în acest caz, datele privind tendințele tuturor factorilor prejudiciului primite de la producătorii din eșantion și verificate au fost completate cu informații referitoare la industria comunitară, în ansamblul său.

Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității

(126) Între 2000 și perioada de anchetă, producția produsului similar a producătorilor din eșantion a crescut cu 17 %. Capacitatea de producție a crescut în total cu 18 % în perioada examinată.

(127) Utilizarea capacității a rămas stabilă pe întreaga perioadă. Datele sunt prezentate detaliat în continuare: Producție 2000 2001 2002 2003 PA Producție 3231842 3193497 3222858 3718918 3788660 Indice 100 99 100 115 117 Capacitatea de producție 4033737 4125649 4339273 4613939 4779632 Indice 100 102 108 114 118 Utilizarea capacității 80,1 % 77,4 % 74,3 % 80,6 % 79,3 % Indice 100 97 93 101 99

(128) Ancheta a arătat că creșterea generală a capacității de producție a fost generată de investițiile în noi linii de producție și de restructurările interne ale diverselor grupuri de societăți. Creșterea generală a producției producătorilor din eșantion se explică și prin faptul că mulți alți producători comunitari și-au încetat activitatea sau și-au redus capacitatea. Totuși, această evoluție ar trebui văzută ca o creștere a producției și a capacității de producție ale societăților din eșantion, în cadrul performanțelor ansamblului producătorilor comunitari. Atunci când se ține cont de ansamblul producției tuturor producătorilor, producția arată o tendință de scădere. Datele sunt detaliate în continuare: Producție 2000 2001 2002 2003 PA Producție 12700000 11028000 10083000 10165000 10160000 Indice 100 87 79 80 80

Stocurile

(129) Reorganizările interne au împiedicat un producător să furnizeze date coerente privind stocurile sale pentru anii 2000 și 2001. Prin urmare, datele privind acest producător a trebuit să fie excluse din analiza stocurilor pentru perioada examinată.

(130) Stocurile de biciclete au crescut cu 65 % în perioada analizată, de la 219370 de unități în 2000 la 362095 de unități în cursul perioadei de anchetă. Principala creștere a stocurilor se observă între 2003 și perioada de anchetă și se explică printr-o comandă foarte mare pe care unul dintre producătorii din eșantion trebuia să o onoreze imediat după perioada de anchetă. În consecință, creșterea nivelului stocurilor nu indică neapărat o deteriorare a situației producătorilor din eșantion, în ceea ce privește acest indicator. Datele sunt detaliate în continuare: Stocuri 2000 2001 2002 2003 PA Unități 219370 206854 210968 317345 362095 Indice 100 94 96 145 165

Volumul vânzărilor și cota de piață

(131) Vânzările pe piața comunitară de biciclete produse de producătorii din eșantion au crescut constant, câștigând 17 % în perioada examinată. Ele au crescut de la 3156451 de unități în 2000 la 3683176 de unități în cursul perioadei de anchetă. În paralel, acești producători și-au mărit cota de piață, de la 18 % în 2000 la 20 % în cursul perioadei de anchetă. Datele sunt detaliate în continuare: 2000 2001 2002 2003 PA Vânzările producătorilor din eșantion (unități) 3156451 3241830 3203020 3600670 3683176 Indice 100 103 101 114 117 Cota de piață a producătorilor din eșantion 18 % 21 % 20 % 20 % 20 %

(132) Această evoluție trebuie totuși văzută în contextul performanțelor tuturor producătorilor comunitari. În cazul în care se ține cont de toți producătorii, vânzările au scăzut. Datele sunt detaliate în continuare: 2000 2001 2002 2003 PA Vânzările tuturor producătorilor comunitari 11718000 10035000 9175000 9100000 9300000 Indice 100 86 78 78 79 Cota de piață 67 % 66 % 58 % 52 % 51 %

Prețurile de vânzare și costurile

(133) Ancheta a arătat că producătorii din eșantion și-au menținut gama de produse, în special cele din categoriile A, B și C. În plus, aceștia și-au crescut vânzările spre marile centrele comerciale și supermarketuri și, într-o mai mică măsură, spre comercianți/comercianți cu amănuntul, fiind deja foarte activi în segmentul produselor de vârf de gamă. Marile lanțuri comerciale și-au consolidat prezența pe piața bicicletelor, ceea ce a avut efecte asupra consumatorului final, întrucât acestea vând, în mod normal, mai ieftin decât comercianții cu amănuntul. Pentru a putea rămâne prezenți pe piața de masă, producătorii din eșantion au fost nevoiți să compenseze scăderea prețurilor printr-o creștere a volumelor.

(134) Prețul de vânzare mediu ponderat al bicicletelor, exprimat pe unitate, a scăzut de la 124 EUR în 2000 la 115 EUR în 2003, adică o scădere de 7 %, crescând în cursul perioadei de anchetă la 122 EUR. Pe toată durata perioadei examinate acesta a scăzut cu 2 %. Preț de vânzare 2000 2001 2002 2003 PA Preț de vânzare (EUR/unitate) 124 127 120 115 122 Indice 100 103 97 93 98

(135) Costul de producție a fost calculat stabilind media ponderată a costurilor de producție a tuturor tipurilor de produs similar fabricate de producătorii din eșantion.

(136) Între 2000 și 2001, costul de producție a crescut de la 119 la 122 EUR, adică o creștere totală de 2 %. Ulterior, acesta a scăzut la 110 EUR în 2003, pierzând astfel 9 % față de 2001, după care a crescut la 117 EUR în cursul perioadei de anchetă. Pe toată durata perioadei examinate, acesta a scăzut, așadar, cu 2 %. Această scădere este, în principal, datorată faptului că liniile de asamblare sunt mai performante, iar producătorii din eșantion au înlocuit producția anumitor piese, de exemplu, cadrele, cu importuri mai puțin costisitoare. Costuri 2000 2001 2002 2003 PA Cost de producție (EUR/unitate) 119 122 115 110 117 Indice 100 102 97 92 98

Rentabilitatea

(137) Rentabilitatea globală a producătorilor din eșantion în ceea ce privește produsul în cauză a fost de 3,26 % în cursul primului an din perioada examinată, crescând la 4,08 % în 2003 și scăzând apoi la 3,58 % în cursul perioadei de anchetă. În mod global, profiturile au crescut doar cu 0,32 puncte procentuale în perioada examinată.

(138) Cu toate că evoluția descrisă mai sus arată o ușoară redresare a situației financiare a industriei comunitare în perioada examinată, rentabilitatea atinsă ar trebui să fie apreciată cu privire la marja considerată ca minimul pe care această industrie îl poate obține în absența importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC și din Vietnam, adică 8 % din cifra de afaceri realizată din vânzările de biciclete, marjă reținută, de asemenea, în cursul anchetei anterioare. Întrucât piața prezintă practic aceleași caracteristici ca în ancheta anterioară, s-a considerat că o marjă de 8 % reprezintă rentabilitatea minimă la care producătorii s-ar putea aștepta pe piața comunitară. Rentabilitate 2000 2001 2002 2003 PA Rentabilitate (vânzări în Comunitate) 3,26 % 3,89 % 3,50 % 4,08 % 3,58 % Indice 100 119 107 125 110

(139) Mai multe părți chineze au afirmat că situația industriei comunitare s-a ameliorat după perioada de anchetă anterioară, când aceasta a înregistrat pierderi de – 0,6 % și că, prin urmare, prezenta anchetă nu ar trebui să concluzioneze că nu există o situație prejudiciabilă pentru industria comunitară. Astfel cum s-a explicat la considerentul 137, rentabilitatea s-a ameliorat după ancheta anterioară, dar rămâne net inferioară celei considerate normale.

(140) După notificarea concluziilor definitive, anumite părți interesate au afirmat că marja de 8 % indicată la considerentul 138 era prea mare și că producătorii din eșantion aveau deja rezultate satisfăcătoare și un nivel stabil de profit. Cu toate acestea, părțile în cauză nu au explicat de ce o marjă de profit de 8 % nu ar fi rezonabilă și nici nu au furnizat vreo indicație privind nivelul care ar fi mai potrivit și din ce motive. Astfel cum s-a arătat la considerentul 195, profitul de 8 % reprezintă marja minimă care ar putea fi obținută de industria comunitară în absența unor importuri care fac obiectul unui dumping. Deși marja de profit a producătorilor din eșantion a crescut într-o oarecare măsură, ea este încă departe de a fi suficientă pentru a permite industriei comunitare să se redreseze complet, ca urmare a efectelor dumpingului prejudiciabil.

Investițiile și randamentul investițiilor

(141) Investițiile din sectorul produsului în cauză au crescut semnificativ în perioada examinată, de la 1938556 EUR în 2000 la 3950636 EUR în cursul perioadei de anchetă. Trebuie observat că această creștere semnificativă se explică, în principal, prin creșterea capacității de producție a unui producător din eșantion care, singur, a realizat 60 % din investițiile din această perioadă. Datele sunt detaliate în continuare: Investiții 2000 2001 2002 2003 PA Investiții (mii de euro) 1938 4820 1645 3901 3950 Indice 100 249 85 201 204 Randamentul investițiilor 15 % 30 % 12 % 23 % 24 %

(142) Randamentul investițiilor s-a ameliorat cu 15 puncte procentuale între anii 2000 și 2001, a scăzut în 2002 și a crescut, din nou, în 2003 rămânând pozitiv, la 24 %, în cursul perioadei de anchetă.

Fluxul de lichidități și capacitatea de mobilizare a capitalului

(143) Fluxul de lichidități al producătorilor din eșantion a crescut semnificativ în perioada examinată, atât în valoare absolută, cât și ca procentaj din cifra de afaceri. Fluxul de lichidități 2000 2001 2002 2003 PA Fluxul de lichidități (mii de euro) 10005000 20557000 13425000 20541000 20541000 Indice 100 205 134 205 205 Fluxul de lichidități exprimat ca procentaj din cifra de afaceri 2,5 % 4,9 % 3,5 % 4,9 % 4,6 %

(144) Producătorii din eșantion mobilizează capitaluri pe plan intern, atunci când fac parte dintr-un grup sau prin împrumuturi bancare. În alte cazuri, fluxul de lichidități generat de societate este utilizat ca sursă de finanțare. Nici unul dintre producătorii din eșantion nu a arătat dificultăți majore în mobilizarea capitalului.

Ocuparea forței de muncă, productivitatea și salariile

(145) Gradul de ocupare a forței de muncă a scăzut cu 6 % în perioada examinată. Având în vedere că producția a crescut semnificativ în această perioadă, această scădere a ocupării forței de muncă se explică prin creșterea semnificativă a productivității, măsurată în producție per lucrător, observată în perioada examinată (24 %). Ocuparea forței de muncă 2000 2001 2002 2003 PA Număr de lucrători 1981 1871 1784 1838 1871 Indice 100 94 90 93 94 Costuri cu salariile pe lucrător (EUR) 23575 25846 27130 27593 28153 Indice 100 110 115 117 119 Producția pe lucrător (unități/an) 1631 1707 1807 2023 2025 Indice 100 105 111 124 124

(146) În ceea ce privește ocuparea forței de muncă la nivelul tuturor producătorilor comunitari, tendința este aceeași, adică o scădere, dar mai pronunțată. Datele sunt detaliate în continuare: Ocuparea forței de muncă 2000 2001 2002 2003 PA Număr de lucrători 14300 12670 11860 11500 11500 Indice 100 88 83 80 80

Creșterea

(147) În general, trebuie observat că, pentru ansamblul producătorilor comunitari, cota de piață deținută a scăzut cu 16 puncte procentuale, în timp ce consumul a crescut cu 4 %, ceea ce arată clar că aceștia nu au fost în măsură să se dezvolte.

Amploarea dumpingului și redresarea în urma unor practici anterioare de dumping

(148) Efectul asupra industriei comunitare al amplorii marjei de dumping reale constatate pentru perioada de anchetă (48,5 % pentru RPC și între 15,8 și 34,5 % pentru Vietnam) nu poate fi considerat neglijabil, ținând cont de volumul și de prețurile importurilor din cele două țări. Trebuie observat că marja de dumping stabilită pentru RPC este superioară celei care a fost constatată în ancheta inițială și că volumul importurilor care fac obiectul unui dumping din această țară a crescut de la ancheta anterioară.

(149) Industria comunitară s-a redresat în urma efectelor practicilor de dumping anterioare într-o măsură mai mică decât era prevăzut, astfel cum arată, în special, scăderea prețurilor de vânzare, rentabilitatea scăzută și scăderea ratei de utilizare a capacității. În ultimii ani, industria comunitară s-a confruntat cu o creștere a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC și din Vietnam, care au împiedicat-o să se redreseze, astfel cum era de așteptat.

Concluzie privind prejudiciul

(150) Ar trebui precizat că măsurile se aplică deja uneia dintre țările în cauză. Aceste măsuri au influențat în mod clar indicatorii prejudiciului, în special pentru producătorii din eșantion. Chiar dacă producția comunitară a scăzut în mod global, producătorii din eșantion au reușit să-și mențină și chiar să-și majoreze volumele de producție. Într-o anumită măsură, ei au reușit să beneficieze de măsurilor existente, dar importurile care fac obiectul unui dumping au împiedicat orice perspectivă de creștere suplimentară. În plus, după instituirea măsurilor la importurile din RPC, importurile din Vietnam au devenit un factor negativ substanțial pentru industria comunitară. În cursul perioadei care a urmat instituirii măsurilor în vigoare la importurile din RPC, situația economică a producătorilor din eșantion s-a ameliorat în ceea ce privește productivitatea, producția, capacitatea de producție, vânzările și cota de piață. Această ameliorare trebuie atribuită existenței măsurilor. Cu toate acestea, prețurile de vânzare au scăzut, iar profiturile au rămas scăzute, în pofida creșterii vânzărilor. În plus, stocurile au crescut, iar ocuparea forței de muncă a scăzut. Elementele pozitive descrise anterior nu pun sub semnul întrebării, sub nici o formă, existența unui prejudiciu, care ar fi fost și mai grav în absența măsurilor, astfel cum arată rezultatele scăzute, înregistrate în mod global de producătorii comunitari. Producția totală a Comunității a scăzut cu 20 %, vânzările globale cu 21 % și cota de piață a industriei comunitare cu 16 %.

(151) Volumul importurilor din RPC și din Vietnam a crescut considerabil, atât în cifre absolute, cât și în cote de piață. Într-adevăr, în perioada examinată, cota lor de piață a crescut cu 10,3 puncte procentuale. În plus, prețurile lor medii ponderate au scăzut enorm în aceeași perioadă, generând o puternică subcotare a prețurilor în cursul perioadei de anchetă.

(152) S-a concluzionat că industria comunitară, în ansamblul său, rămâne într-o situație economică dificilă și înregistrează un prejudiciu important, în sensul articolului 3 din regulamentul de bază.

(153) Astfel cum s-a arătat mai sus, în ceea ce privește prejudiciul, situația producătorilor comunitari incluși în eșantion este într-o anumită măsură diferită de cea a producătorilor comunitari în ansamblu. Cu toate acestea, ar trebui să se țină cont de faptul că producătorii incluși în eșantion sunt cei care prezintă volumul cel mai mare de producție și de vânzări și că, datorită economiilor de scară, au reușit să se redreseze parțial în urma efectelor importurilor care fac obiectul unui dumping. În pofida acestor avantaje, producătorii din eșantion sunt în continuare într-o situație vulnerabilă, care reflectă situația întregii industrii comunitare.

CARACTERUL DURABIL AL SCHIMBĂRII CIRCUMSTANȚELOR ȘI PROBABILITATEA CONTINUĂRII DUMPINGULUI ȘI A PREJUDICIULUI

(154) În ceea ce privește importurile din RPC, s-a analizat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, dacă circumstanțele referitoare la dumping și prejudiciu s-au schimbat semnificativ și dacă această schimbare putea fi considerată, în mod rezonabil, ca având un caracter durabil.

(155) Comparând valoarea normală și prețurile de export stabilite în cadrul prezentei anchete și în ancheta anterioară și ținând cont de modele comparabile, s-a stabilit că prețul mediu de export a scăzut puternic, în timp ce valoarea normală medie a crescut ușor, ceea ce a condus la o creștere a nivelurilor de dumping. În ceea ce privește prețurile practicate de RPC pe alte piețe, acestea corespund, în general, celor ale exporturilor destinate pieței comunitare. Nici un element nu indică faptul că exporturile din RPC nu ar continua la aceste prețuri scăzute, care fac obiectul unui dumping. Având în vedere cele menționate anterior, se consideră că nu există nici un motiv de îndoială că intensificarea dumpingului constatată are un caracter durabil.

(156) Cu toate că producătorii din eșantion s-au redresat parțial în urma practicilor anterioare de dumping ale RPC, s-a dovedit, de asemenea, că aceștia încă înregistrează un prejudiciu important, în sensul articolului 3 din regulamentul de bază. Această concluzie este consolidată de situația industriei comunitare, în ansamblul său (a se vedea considerentele 150-153 de mai sus). Marjele de prejudiciu stabilite în cursul anchetei au crescut față de ancheta inițială, datorită faptului că importurile care fac obiectul unui dumping au continuat să genereze o foarte puternică subcotare a prețurilor industriei comunitare. Analiza detaliată a rețelei de distribuție a stabilit că majoritatea producătorilor din eșantion produc, în principal, pentru a vinde în mari lanțuri comerciale. Întrucât concurența producătorilor-exportatori chinezi se exercită, în principal, pe aceste canale de distribuție, caracterizate de volume mari, industria comunitară este supusă unei presiuni puternice. Nici un element nu indică faptul că exportatorii chinezi ar înceta să mai vândă prin intermediul acestor canale de vânzare în cazul în care măsurile ar expira și că presiunea ar fi mai redusă la nivelul comercianților/comercianților cu amănuntul (care reprezintă aproximativ 22 % din totalul vânzărilor producătorilor din eșantion). Având în vedere caracterul durabil al dumpingului constatat și efectele importurilor care fac obiectul unui dumping asupra rentabilității, s-a concluzionat că circumstanțele care sunt la originea prejudiciului sunt durabile și că expirarea măsurilor inițiale ar genera, probabil, continuarea prejudiciului.

(157) S-a examinat, de asemenea, în ce măsură este probabil că dumpingul ar continua, în cazul în care măsurile instituite la importurile din RPC ar expira. Conform reclamației și informațiilor transmise de exportatorii chinezi, capacitatea de producție a RPC depășește 80 de milioane de biciclete pe an. Producătorii chinezi produc anual aproximativ 66 de milioane de biciclete, pentru o cerere internă de aproximativ 22 de milioane de unități. Bicicletele chinezești sunt prezente pe principalele piețe din lume și reprezintă aproximativ 96 % din consumul Statelor Unite, ceea ce demonstrează că, în RPC, această industrie este axată, în principal, pe export, cu consecința probabilă de a continua exporturile spre Comunitate.

(158) S-a constatat că produsul în cauză face în continuare obiectul unor practici de dumping pe piața Comunității în cursul perioadei de anchetă (a se vedea considerentele 90 și 97) și că marjele de dumping erau net superioare celor care au fost stabilite în cadrul anchetei inițiale. În pofida măsurilor instituite la sfârșitul anchetei anterioare, RPC continuă să vândă în Comunitate biciclete la prețuri care fac obiectul unui dumping. În perioada examinată, volumul importurilor care fac obiectul unui dumping a crescut cu 472 %, în timp ce prețurile acestora au scăzut cu 22 %. Astfel cum se arată la considerentul 157, exportatorii chinezi dispun de capacități neutilizate, care se ridică practic la nivelul consumului comunitar total. Ar trebui, de asemenea, amintit faptul că înainte de instituirea drepturilor antidumping inițiale, importurile care fac obiectul unui dumping din RPC erau de aproximativ 2,5 milioane de biciclete, ceea ce, în acea vreme, corespundea unei cote de piață de 15 %. Prin urmare, este probabil ca, în absența măsurilor antidumping, importurile din RPC să ajungă din nou la acest nivel sau chiar să-l depășească. De asemenea, este probabil ca aceste exporturi să se efectueze la prețuri care fac obiectul unui dumping, având în vedere faptul că nivelurile ridicate de dumping constatate în cursul prezentei anchete sunt considerate a fi durabile.

LEGĂTURA DE CAUZALITATE Introducere

(159) În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă prejudiciul important suferit de industria comunitară a fost generat de importurile în cauză care fac obiectul unui dumping. Factorii cunoscuți, alții decât importurile care făceau obiectul unui dumping, care, în același timp, ar fi putut cauza un prejudiciu industriei comunitare, au fost, de asemenea, examinați, astfel încât eventualul prejudiciu generat de acești factori să nu fie atribuit importurilor în cauză.

Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping

(160) În pofida măsurilor în vigoare, cota de piață a producătorilor-exportatori chinezi a crescut semnificativ, de la 0,73 % la 4,07 %. În perioada examinată, cota cumulată de piață a Comunității deținută de importurile din RPC și din Vietnam a crescut de la 2,50 % la 12,77 %. Aceasta a crescut cu peste 10 puncte procentuale, în pofida unui consum global stabil, în perioada dintre 2000 și perioada de anchetă.

(161) În aceeași perioadă, deși producătorii comunitari din eșantion au reușit să-și crească producția, producția comunitară totală a scăzut cu 20 %. Astfel cum se arată la considerentul 128, această evoluție reflectă faptul că mai mulți alți producători comunitari și-au încetat activitatea sau și-au redus producția. Vânzările totale ale tuturor producătorilor comunitari au scăzut cu 21 % (–16 puncte procentuale) între 2000 și perioada de anchetă, deși producătorii din eșantion au reușit, într-o oarecare măsură, o creștere a cotei lor de piață (+2 puncte procentuale). În plus, astfel cum reiese din tabelul de la considerentul 166, cota de piață a importurilor din țări terțe, altele decât RPC și Vietnam, a crescut, dar numai cu 7 puncte procentuale.

(162) În consecință, chiar dacă producătorii comunitari din eșantion au reușit să-și continue activitățile și chiar să-și crească ușor cota de piață, alți producători din Comunitate au pierdut din cota lor de piață și-au încetat activitățile în ultimii ani, sau au fost obligați să-și reducă semnificativ producția, ca urmare a presiunii exercitate de importurile care făceau obiectul unui dumping. Această presiune s-a exercitat la două niveluri: (i) la nivelul volumelor de vânzare, astfel cum se arată la considerentul 160 anterior (cota de piață a importurilor care făceau obiectul unui dumping a crescut cu peste 10 puncte procentuale) și (ii) la nivelul prețurilor de vânzare, care au scăzut constant și au atins niveluri semnificativ inferioare celor ale industriei comunitare.

(163) Profiturile producătorilor din eșantion au crescut ușor, ca urmare a stabilității relative a prețurilor (care s-au aliniat la reducerea ușoară a costurilor), dar nu în măsura în care se aștepta după instituirea măsurilor. Profiturile care ar fi putut fi realizate în absența importurilor care fac obiectul unui dumping nu au fost realizate, din cauza intensificării dumpingului din partea RPC și a apariției pe piață a importurilor din Vietnam care fac obiectul unui dumping.

(164) S-a concluzionat, prin urmare, că presiunea exercitată de importurile în cauză, ale căror volum și cotă de piață au crescut din 2000, care au fost realizate la prețuri foarte scăzute, făcând obiectul unui dumping, a jucat un rol determinant în situația economică dificilă în care industria comunitară se află în prezent.

Efectul altor factori

(165) Importurile din alte țări terțe ar fi putut contribui, de asemenea, la prejudiciul suferit de industria comunitară. Mai multe părți chineze și vietnameze au afirmat că importurile din alte țări terțe au crescut considerabil și că prețurile lor subcotau prețurile industriei comunitare.

(166) În conformitate cu datele Eurostat, importurile din alte țări terțe au crescut în total cu 24 %, de la 5193000 de unități în 2000 la 6423000 de unități în cursul perioadei de anchetă. În perioada examinată, cota lor de piață a crescut de la 29 % la 36 %. Cu toate acestea, astfel cum se arată la considerentul 121, prețurile înregistrate de Eurostat nu țin cont de diferențele dintre gamele de produse propuse de fiecare țară, astfel încât, pentru a arăta evoluția prețurilor, se utilizează doar indicii. Întrucât nu se cunoaște gama de produse importate din alte țări terțe, ar fi inutil să se compare prețurile importurilor prezentate în continuare cu cele ale industriei comunitare. Cu toate acestea, au fost căutate și s-au obținut anumite informații suplimentare privind importurile din principalele țări de origine a bicicletelor importate, altele decât chinezești și vietnameze. Datele sunt detaliate în continuare: Toate tipurile 2000 2001 2002 2003 PA Mii de unități Cota de piață Preț EUR/unitate Mii de unități Cota de piață Preț EUR/unitate Mii de unități Cota de piață Preț EUR/unitate Mii de unități Cota de piață Preț EUR/unitate Mii de unități Cota de piață Preț EUR/unitate Taiwan 2520 14,5 % 1894 12,4 % 2106 13,4 % 2052 11,8 % 2106 11,6 % Indice 100 100 100 75 86 100 84 92 79 81 81 74 84 80 73 India 309 1,8 % 210 1,4 % 169 1,1 % 130 0,7 % 130 0,7 % Indice 100 100 100 68 77 97 55 61 78 42 38 68 42 38 65 Thailanda 41 0,2 % 43 0,3 % 181 1,2 % 333 1,9 % 375 2,0 % Indice 100 100 100 103 150 114 434 600 93 800 950 86 900 1000 85 Indonezia 104 0,6 % 82 0,5 % 87 0,5 % 222 1,3 % 241 1,3 % Indice 100 100 100 79 83 97 83 83 91 213 216 69 231 216 68 Filipine 470 2,7 % 399 2,6 % 539 3,4 % 631 3,6 % 662 3,7 % Indice 100 100 100 85 96 88 115 126 73 134 133 63 141 137 62 Polonia 540 3,1 % 522 3,4 % 620 3,9 % 772 4,4 % 830 4,6 % Indice 100 100 100 97 109 109 115 125 122 143 142 111 154 148 113 Bangladesh 157 0,9 % 189 1,2 % 273 1,7 % 382 2,2 % 423 2,3 % Indice 100 100 100 120 133 92 174 188 73 243 244 58 270 255 59 Lituania 237 1,3 % 284 1,8 % 298 1,9 % 336 1,9 % 336 1,8 % Indice 100 100 100 120 138 103 126 146 101 142 146 86 142 138 86 Republica Cehă 297 1,7 % 253 1,6 % 189 1,2 % 235 1,3 % 220 1,2 % Indice 100 100 85 94 98 64 70 112 79 76 139 74 70 145 Turcia 67 77 0,5 % 97 0,6 % 160 0,9 % 203 1,1 % Indice 100 100 114 125 100 145 150 94 237 225 76 301 275 74 Altele 450 402 2,6 % 630 4,0 % 815 4,7 % 906 5,0 % Indice 100 100 89 100 98 140 154 83 181 181 51 201 192 51 TOTAL 5193 4354 28 % 5194 33 % 6073 35 % 6423 36 % Indice 100 100 10 84 97 98 100 114 84 117 121 70 124 124 70

(167) Importurile din Taiwan dețineau o cotă de piață de 11,6 % în cursul perioadei de anchetă, ceea ce corespunde la peste 2 milioane de unități. În volum, aceste importuri depășesc toate celelalte importuri. Cu toate acestea, cota lor de piață a scăzut cu 20 % în perioada examinată. În plus, bicicletele importate din Taiwan sunt produse de vârf de gamă. Elementele de probă furnizate de reclamant atestă, pe baza unei comparații în funcție de model, faptul că bicicletele importate din Taiwan sunt vândute la prețuri mai mari decât modelele similare produse de industria comunitară.

(168) Importurile originare din Thailanda au crescut în perioada examinată, cota lor de piață ajungând la 2 % în cursul perioadei de anchetă. Cu toate acestea, întrucât: (i) acestea se situau la un nivel foarte scăzut la început și (ii) cota lor de piață rămâne foarte scăzută față de cea a RPC și a Vietnamului, s-a concluzionat că ele nu pot fi considerate o cauză a prejudiciului suferit de industria comunitară.

(169) Importurile originare din Filipine au crescut cu 41 % în perioada examinată și dețineau o cotă de piață de 3,7 % în cursul perioadei de anchetă. Totuși, aceste importuri fac în prezent obiectul unei anchete a OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă) pentru examinarea unor eventuale declarații de origine false. În aceste circumstanțe, nu se poate determina dacă importurile declarate ca fiind originare din Filipine contribuie sau nu la prejudiciul suferit de industria comunitară.

(170) Importurile de biciclete originare din Bangladesh au crescut cu 170 % în perioada examinată și dețineau o cotă de piață de 2,3 % în cursul perioadei de anchetă. Cu toate acestea, întrucât: (i) acestea se situau la un nivel foarte scăzut la început și (ii) cota lor de piață rămâne foarte scăzută față de cea a RPC și a Vietnam, s-a concluzionat că acestea nu pot fi considerate o cauză a prejudiciului suferit de industria comunitară.

(171) După notificarea concluziilor definitive, anumite părți interesate au afirmat că importurile din anumite țări terțe (Bangladesh, Filipine și Thailanda) au crescut în mod considerabil, la fel ca importurile din Vietnam, iar cota lor de piață nu era neglijabilă. Acestea au afirmat că, din aceste motive, și aceste țări ar fi trebuit să fie supuse procedurii și că, neprocedând astfel, Consiliul a acționat discriminatoriu. În acest sens și pentru a completa indicațiile deja menționate la considerentele 168-170, ar trebui observat faptul că importurile din aceste trei țări au crescut într-un ritm net inferior celui al importurilor din Republica Populară Chineză și din Vietnam. Prin urmare, și din considerentele menționate anterior la considerentele 168-170, argumentul a fost respins.

(172) Importurile originare din Polonia și din Lituania, care, între timp, au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004, au crescut cu 54 %, respectiv cu 42 % în perioada examinată. Cu toate acestea, ar trebui observat că prețurile importurilor din Polonia au crescut cu 13 % în perioada examinată și că această țară este una dintre cele două, alături de Republica Cehă, care au înregistrat o creștere a prețurilor. În ceea ce privește importurile din Lituania, acestea au rămas foarte scăzute comparativ cu importurile de produse chinezești și vietnameze. S-a concluzionat că, având în vedere prețurile și volumele lor, aceste importuri nu ar fi putut influența în mod semnificativ situația prejudiciabilă a industriei comunitare.

Evoluția consumului

(173) Astfel cum se arată la considerentul 107, consumul a crescut cu 4 % între 2000 și perioada de anchetă. Prin urmare, aceasta nu putea fi o cauză a prejudiciului.

Producători comunitari, alții decât producătorii din eșantion

(174) Astfel cum se arată la considerentele 128 și 132, producția și vânzările producătorilor comunitari au scăzut în mod global, ceea ce sugerează că aceștia se află într-o situație asemănătoare sau chiar mai gravă cu cea a producătorilor din eșantion. Altfel spus, aceștia au suferit prejudiciul cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, nu s-a putut concluziona că ei au putut cauza un prejudiciu important producătorilor din eșantion.

Fluctuații monetare

(175) Un producător-exportator chinez a afirmat că, după notificarea concluziilor definitive, ar fi trebuit să se facă o ajustare pentru a ține cont de fluctuațiile monetare, întrucât yuanul chinezesc (CNY) era în legătură cu dolarul american, iar acesta din urmă s-a depreciat semnificativ față de euro în cursul perioadei de anchetă. Cu toate acestea, chiar dacă nu se putea exclude prima facie faptul că aprecierea euro față de dolarul american ar fi putut favoriza importurile produsului în cauză, faptul că fluctuațiile monetare nu aveau efecte asupra importurilor din alte țări arată că acestea nu pot fi considerate ca factor de cauzalitate în acest caz. De asemenea, ar trebui observat că obiectivul determinant în analiza legăturii de cauzalitate este de a stabili dacă importurile care fac obiectul unui dumping, prin volumele și prețurile lor, au cauzat un prejudiciu. Argumentul invocat de exportatorii chinezi încearcă, mai degrabă, să justifice nivelul prețurilor practicate pentru importurile care fac obiectul unui dumping. Cu toate acestea, în contextul analizei legăturii de cauzalitate, această problemă este nerelevantă.

Concluzie

(176) S-a constatat că importurile care fac obiectul unui dumping din RPC și din Vietnam au subcotat semnificativ prețurile industriei comunitare în cursul perioadei de anchetă. Acestea și-au consolidat prezența pe piață, astfel cum arată creșterea cotei lor de piață, într-un moment în care situația economică a industriei comunitare era, în continuare, vulnerabilă (a se vedea considerentele 150-153). S-a concluzionat, prin urmare, că există o legătură de cauzalitate între aceste importuri și prejudiciul suferit de industria comunitară. În ceea ce privește importurile din alte țări, acestea au fost, de asemenea, mai prezente pe piață, dar la un nivel net inferior celui al importurilor din RPC și din Vietnam. Dintre aceste alte țări, Taiwan era cel mai important exportator de biciclete destinate Comunității în cursul perioadei de anchetă. Cu toate acestea, cota sa de piață este în scădere, iar prețurile sale nu au subcotat prețurile industriei comunitare în cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, importurile din Taiwan nu pot să fi contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară. În ceea ce privește importurile din toate celelalte țări, cu excepția Taiwanului, ele și-au majorat, de asemenea, cota de piață, dar în proporții mai mici decât importurile din RPC și din Vietnam. Cu toate că, astfel cum se arată la considerentul 166 anterior, nu s-a putut stabili dacă prețurile lor subcotau prețurile industriei comunitare, se părea că, în special din cauza volumelor și cotei lor de piață, importurile din celelalte țări terțe nu au putut contribui în mod semnificativ la prejudiciul suferit de industria comunitară.

INTERESUL COMUNITĂȚII Considerații generale

(177) În conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă, în pofida constatării existenței unui dumping prejudiciabil, existau motive imperioase să se concluzioneze că nu ar fi în interesul Comunității să fie menținute măsurile antidumping aplicabile importurilor din RPC sau să se instituie măsuri antidumping la importurile din Vietnam. A fost examinat efectul eventualelor măsuri asupra tuturor părților interesate, precum și consecințele neinstituirii sau expirării măsurilor. În acest sens, ar trebui amintit că în ancheta anterioară privind importurile din RPC s-a concluzionat că instituirea măsurilor nu era contrară interesului Comunității.

(178) Comisia a trimis chestionare importatorilor, dar nu a primit nici un răspuns privind reexaminarea măsurilor aplicabile importurilor din RPC. Trei importatori au răspuns în cadrul procedurii privind Vietnamul.

Interesul industriei comunitare

(179) Se amintește că, astfel cum se arată la considerentul 150 și următoarele, industria comunitară a suferit un prejudiciu important. Aceasta a reușit parțial să se redreseze după instituirea măsurilor la importurile din RPC, dar continuarea acestor importuri care fac obiectul unui dumping, cărora li s-au adăugat importurile masive din Vietnam efectuate în dumping, acestea din urmă necontribuind la prejudiciul constatat în cadrul anchetei anterioare, au împiedicat-o să ajungă la o situație financiară satisfăcătoare și să se redreseze complet în urma prejudiciului suferit.

(180) Instituirea unor măsuri antidumping ar permite industriei comunitare să își mărească vânzările și cota de piață, precum și să își majoreze prețurile în anumite segmente ale pieței și, astfel, să spere să atingă nivelurile de rentabilitate pe care le-ar fi putut obține în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. Întrucât industria comunitară dezvoltă numeroase noi modele de biciclete, ea ar putea beneficia pe deplin de acestea, în special în ceea ce privește volumele și prețul de vânzare, în lipsa presiunii exercitate de importurile care fac obiectul unui dumping. Industria comunitară de biciclete a dovedit că este viabilă și competitivă în condiții echitabile de piață. Prin urmare, ar trebui restabilite condițiile de concurență efectivă pe piața comunitară.

(181) În absența unor măsuri asupra importurilor din RPC și din Vietnam, noi denaturări ale schimburilor comerciale ar bloca în mod inevitabil procesul de redresare a industriei comunitare. În pofida măsurilor aplicabile RPC, importurile nu au încetat să crească, iar prețurile lor au scăzut. Având în vedere capacitatea de producție a RPC, volumele mari ale importurilor existente înainte de instituirea măsurilor antidumping inițiale, precum și creșterea semnificativă a importurilor din Vietnam, care au câștigat cote de piață importante, este clar că, fără menținerea măsurilor asupra importurilor din RPC și fără instituirea unor măsuri la importurile din Vietnam, va fi foarte dificil, dacă nu imposibil, pentru industria comunitară să se redreseze. Situația sa va continua probabil să se deterioreze, ceea ce va obliga alți producători comunitari să-și înceteze activitatea sau să-și limiteze capacitatea. De exemplu, Kynast (Germania), Merkers-Rad (Germania), Confersil Portugal și Ceasare Rizzato (Italia) și-au încetat recent activitatea. Prin urmare, este clar în interesul industriei comunitare să se instituie măsuri antidumping.

Interesul importatorilor independenți

(182) Nici un importator independent nu a răspuns la chestionar și nici nu a formulat observații cu privire la importurile din RPC. În ceea ce privește Vietnamul, un importator (care reprezintă aproximativ 14 % din totalul importurilor) a afirmat că orice drept de import asupra bicicletelor originare din Vietnam va afecta clienții săi din Comunitate, în măsura în care acestea ar genera o scădere a importurilor din această țară. Un alt importator a afirmat, de asemenea, că bicicletele importate sunt în principal modele pentru copii pe care producătorii comunitari nu le fabrică.

(183) Înainte de toate, ar trebui precizat că, având în vedere nivelul redus de cooperare a importatorilor, a fost imposibil să se evalueze pe deplin posibilele efecte ale instituirii sau neinstituirii măsurilor. De asemenea, ar trebui amintit că măsurile antidumping nu au ca obiectiv să împiedice importurile, ci să restabilească condițiile de concurență echitabilă și să asigure că importurile nu sunt efectuate la prețuri prejudiciabile de dumping. În măsura în care importurile la preț just vor fi încă admise pe piața comunitară și importurile din țări terțe vor continua, de asemenea, este posibil ca activitatea tradițională a importatorilor să nu fie afectată semnificativ. De asemenea, este clar că producătorii comunitari dispun de capacități suficiente pentru a face față unei eventuale creșteri a cererii de biciclete. În plus, astfel cum se arată în tabelul de la considerentul 166, importurile din celelalte țări terțe arată că acestea din urmă dispun de capacități de producție considerabile. Prin urmare, este foarte puțin probabil să se producă o penurie de biciclete. De altfel, din analiza importurilor din Vietnam a reieșit că acestea acoperă toate categoriile de biciclete, și nu doar modele pentru copii. De asemenea, ar trebui adăugat că anumiți producători din eșantion produc și ei acest tip de biciclete.

(184) Întrucât importurile la preț just vor fi admise întotdeauna pe piața comunitară, este probabil ca activitatea tradițională a importatorilor să continue chiar și în cazul menținerii măsurilor la importurile din RPC care fac obiectul unui dumping și al instituirii unor măsuri la importurile din Vietnam. Cooperarea scăzută și faptul că importatorii nu par să fi avut dificultăți speciale după instituirea măsurilor împotriva RPC consolidează această concluzie.

Interesul comercianților cu amănuntul

(185) Unul dintre importatorii de biciclete din Vietnam este totodată și o organizație de comercianți cu amănuntul care, în conformitate cu conturile anuale pentru 2003, este compusă din 720 de membri. Acești membri, care aveau 4900 de angajați în 2003, reprezintă o rețea de comercianți cu amănuntul condusă de importatorul care le furnizează, printre altele, biciclete importate din Vietnam. Comisia a primit, de asemenea, declarații semnate de la 1287 de comercianți cu amănuntul (prin urmare, nu toți erau membrii ai rețelei de comercianți cu amănuntul), în care aceștia arătau că susțin observațiile formulate de importator. Astfel cum se arată la considerentul 182, aceștia afirmă că instituirea măsurilor asupra bicicletelor originare din Vietnam va genera o scădere a importurilor, o diminuare a vânzărilor de biciclete și, prin urmare, pierderi de locuri de muncă în rândul comercianților cu amănuntul. În acest sens, ar trebui precizat că, astfel cum se arată la considerentul 183, nu există nici un risc să intervină o penurie de biciclete sau o scădere a vânzărilor, de vreme ce comercianții cu amănuntul ar trebui să poată să se aprovizioneze, la nevoie, din alte surse decât Vietnamul.

(186) După comunicarea concluziilor definitive, anumite părți interesate au afirmat că disponibilitatea de biciclete la preț just nu era singurul element de care trebuia să se țină cont cu ocazia evaluării intereselor comercianților cu amănuntul privind bicicletele originare din Vietnam. Acestea au adăugat că nu puteau trece ușor de la o marcă la alta, din motive de calitate. Totuși, ele nu au prezentat, în acest sens, nici un element care să ateste faptul că bicicletele importate din Vietnam sunt de un tip sau de o calitate negăsite în altă parte. Dimpotrivă, comparația dintre importurile din Vietnam și bicicletele fabricate de producătorii comunitari din eșantion, în scopul calculării subcotării (a se vedea considerentul 123), arată o concordanță puternică între diversele modele. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(187) Comisia a primit, de asemenea, observații de la o altă asociație care reprezintă peste 6000 de comercianți cu amănuntul. Aceasta era favorabilă măsurilor împotriva importurilor din RPC, dar s-a opus procedurii privind Vietnamul, afirmând că importurile din această țară nu făceau obiectul unui dumping și nu cauzau nici un prejudiciu. Cu toate acestea, astfel cum se arată la considerentele 95-97, s-a constatat că importurile de biciclete originare din Vietnam făceau obiectul unui dumping și cauzau un prejudiciu industriei comunitare.

(188) Ținând cont de cele menționate anterior, s-a stabilit că măsurile antidumping împotriva importurilor de biciclete originare din RPC și din Vietnam nu sunt contrare intereselor comercianților cu amănuntul.

Interesul furnizorilor

(189) Un furnizor italian și asociația sa s-au făcut cunoscuți în cursul anchetei. Ei au afirmat că în Italia sunt peste 200 de fabrici care furnizează componente producătorilor de biciclete și că supraviețuirea lor depinde inevitabil de menținerea producției de biciclete în Europa. În acest sens, s-a constatat că, în absența unor măsuri, și alți producători comunitari de biciclete ar trebui să-și înceteze activitatea, ceea ce ar avea consecințe negative asupra industriei comunitare de părți de biciclete și ar amenința ocuparea forței de muncă în cadrul acestor furnizori. Prin urmare, s-a concluzionat că instituirea măsurilor antidumping ar fi în interesul furnizorilor.

Efectul asupra consumatorilor

(190) Comisia nu a primit nici o observație din partea asociațiilor comunitare de consumatori cu privire la măsurile aplicabile RPC și la eventuala instituire de măsuri la importurile din Vietnam. Ar trebui precizat că, în oricare caz, consumatorii dispun de o gamă largă de opțiuni în toate segmentele, chiar și în absența bicicletelor originare din RPC sau din Vietnam. Industria comunitară contribuie semnificativ la gama extinsă de produse oferite pe piață, iar ancheta nu a evidențiat nici o problemă de aprovizionare. Ar trebui adăugat că asociația menționată anterior la considerentul 185 a trimis Comisiei observații. Comercianții cu amănuntul reprezentați de această asociație achiziționează majoritatea bicicletelor de la producători europeni și au pierdut cote de piață semnificative în favoarea altor canale de distribuție, în special mari lanțuri comerciale. Cu toate că ei afirmă că bicicletele importate din RPC nu sunt comercializate de comercianții cu amănuntul, nivelul scăzut al prețurilor practicate de marile lanțuri comerciale influențează preferințele consumatorilor, în pofida diferențelor de calitate dintre bicicletele vândute de comercianții cu amănuntul și de marile lanțuri comerciale. Din aceste motive, s-a considerat că aplicarea măsurilor antidumping împotriva RPC și Vietnamului nu este contrară intereselor consumatorilor.

Concluzie privind interesul Comunității

(191) Este în mod clar în interesul industriei comunitare și al furnizorilor comunitari de părți de biciclete să se mențină măsurile aplicabile importurilor de biciclete originare din RPC și să se instituie măsuri la importurile de biciclete originare din Vietnam. Aceste măsuri vor permite industriei comunitare să se dezvolte și să se redreseze complet în urma prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping. În schimb, în absența unor măsuri, este probabil ca producția comunitară să continue să scadă și mai mulți operatori să își înceteze activitatea. În plus, aceste măsuri nu vor afecta semnificativ importatorii și comercianții cu amănuntul, deoarece pe piață vor continua să fie disponibile biciclete la preț just. În ceea ce privește consumatorii, Comisia nu a primit nici o observație de la aceștia.

(192) În lumina celor de mai sus, s-a concluzionat că nu există nici un motiv imperios pentru a nu aplica drepturi antidumping la importurile de biciclete originare din RPC și din Vietnam.

DREPTURILE PROPUSE

(193) Ținând cont de concluziile stabilite privind dumpingul, prejudiciul rezultat și interesul Comunității, se consideră necesară instituirea unor măsuri împotriva importurilor din Vietnam pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping. În ceea ce privește importurile din RPC, măsurile existente, menținute prin Regulamentul (CE) nr. 1524/2000 al Consiliului, ar trebui să fie modificate pentru a ține cont de concluziile reexaminării intermediare. În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile modificate ar trebui să fie instituite pentru o nouă perioadă de cinci ani.

(194) Măsurile ar trebui să fie instituite la un nivel suficient pentru a elimina prejudiciul generat de aceste importuri, fără a depăși totuși marja de dumping constatată. Pentru a calcula valoarea dreptului necesar pentru eliminarea efectelor dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei comunitare să își acopere costurile de producție și să realizeze profitul înainte de impozitare pe care o industrie de acest tip l-ar putea realiza în mod rezonabil în acest sector, în condiții normale de concurență, altfel spus, în absența importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzările produsului similar în Comunitate. Marja de profit înainte de impozitare utilizată pentru acest calcul este de 8 % din cifra de afaceri realizată din vânzările de biciclete, astfel cum a fost deja cazul în ancheta anterioară. Este la fel ca în ancheta anterioară, întrucât nici un indiciu nu a lăsat să se înțeleagă că era necesară o modificare a acestei marje.

(195) Invocând faptul că procentajul de 3,3 % indicat în reclamație era adecvat pentru o industrie sănătoasă, mai mulți exportatori chinezi și vietnamezi care au cooperat au afirmat că această marjă de 8 % este foarte mare. De asemenea, ei au făcut trimitere la ancheta anterioară, care a concluzionat că industria comunitară înregistra pierderi de – 0,6 %. Cu toate acestea, s-a considerat că rentabilitatea constatată în cursul prezentei perioade de anchetă (3,5 %) arată doar că industria comunitară s-a redresat parțial în urma dumpingului anterior și că acest nivel de rentabilitate nu ar trebui considerat ca fiind profitul care putea fi obținut în absența unor importuri care fac obiectul unui dumping. În acest sens, ar trebui observat că, în pofida existenței măsurilor, importurile din RPC au crescut semnificativ în perioada examinată, în timp ce s-a observat un aflux masiv de importuri care fac obiectul unui dumping din Vietnam. În aceste circumstanțe, marja de profit de 8 % utilizată în cadrul anchetei inițiale este considerată adecvată, deoarece nici un element nu a lăsat să se înțeleagă că aceasta ar trebui modificată. Pe această bază, a fost calculat un preț neprejudiciabil pentru industria comunitară a produsului similar.

(196) Majorarea necesară a prețului a fost ulterior determinată comparând prețul de import mediu ponderat utilizat pentru a stabili subcotarea cu costul de producție total mediu ponderat al producătorilor din eșantion, majorat cu o marjă de profit de 8 %.

(197) Întrucât marjele de prejudiciu erau superioare marjelor de dumping constatate, drepturile antidumping trebuie să se bazeze pe acestea din urmă, în conformitate cu dispozițiile articolului 7 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(198) Camera de Comerț din China pentru importul și exportul de mașini și de produse electronice și-a exprimat dorința de a oferi un angajament împreună cu producătorii-exportatori chinezi care au cooperat. În acest sens, ar trebui observat că, în mod tradițional, angajamentele asupra unor bunuri de consum sunt rareori acceptate, în special din cauza complexității modelelor, a numărului de tipuri diferite, precum și a frecvenței și regularității cu care modelele sunt înlocuite sau altfel modificate. Toate acestea fac, practic, imposibilă stabilirea unor prețuri minime de import valabile și generează probleme de monitorizare practic insurmontabile, astfel încât acceptarea acestui tip de angajament nu este realistă. Aceste considerente se aplică prezentului caz. Prin urmare, Comisia a considerat că nu ar trebui acceptat un angajament în cadrul prezentei anchete și a respins oferta. Comisia a informat în mod corespunzător Camera de Comerț cu privire la acest lucru.

(199) Nivelurile individuale ale dreptului precizate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza concluziilor prezentei anchete antidumping. Prin urmare, ele reflectă situația constatată pentru societățile în cauză în cursul acestei anchete. Astfel, aceste niveluri ale dreptului (spre deosebire de dreptul național aplicabil tuturor celorlalte societăți) se aplică exclusiv importurilor de produse originare din țările în cauză, fabricate de societățile și, deci, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice societate ale cărei nume și adresă nu sunt menționate în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile aflate în legătură cu societățile menționate în mod expres, nu pot beneficia de aceste niveluri și vor fi supuse dreptului aplicabil tuturor celorlalte societăți.

(200) Orice solicitare de aplicare a acestor niveluri individuale ale dreptului antidumping (de exemplu, în urma unei modificări a denumirii entității sau a creării de noi entități de producție sau de vânzare) trebuie să fie adresată de îndată Comisiei și trebuie să conțină toate informațiile utile privind, în special, eventualele modificări ale activităților societății legate de producție, de vânzările interne și de export care rezultă din această schimbare a denumirii sau din crearea acestor noi entități de producție sau de vânzare. Regulamentul va fi modificat, după caz, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de nivelurile individuale ale dreptului.

(201) Ținând cont de cele menționate anterior, nivelurile dreptului antidumping se stabilesc după cum urmează: Țara Societatea Dreptul antidumping (%) Republica Populară Chineză Toate societățile 48,5 Vietnam Always Co., Ltd Tan Thuan Export processing Zone, District 7, Ho Chi Minh City, Vietnam 15,8 Toate celelalte societăți 34,5

(202) În conformitate cu articolul 20 din regulamentul de bază, toate părțile interesate au fost informate despre faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se avea în vedere propunerea modificării nivelului măsurilor aplicabile RPC și instituirea unor măsuri la importurile de biciclete originare din Vietnam. Părțile au avut posibilitatea să prezinte observații și să solicite să fie audiate. Observațiile primite au fost luate în considerare, după caz,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Se instituie un drept antidumping definitiv la importurile de biciclete și alte cicluri (inclusiv tricicletele, cu excepția monociclurilor), fără motor, care sunt încadrate la codurile NC ex87120010 (cod TARIC 8712001090), 87120030 și ex87120080 (cod TARIC 8712008090), originare din Vietnam.

(2) Nivelul dreptului aplicabil prețului net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, se stabilește după cum urmează pentru produsele fabricate de următoarele societăți: Țara Societatea Dreptul antidumping (%) Cod suplimentar TARIC Vietnam Always Co., Ltd, Tan Thuan Export processing Zone, District 7, Ho Chi Minh City, Vietnam 15,8 A667 Toate celelalte societăți 34,5 A999

(3) Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de drepturi vamale.

Articolul 2 La articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1524/2000, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

Articolul 2

Articolul 1

(1) Se instituie un drept antidumping definitiv la importurile de biciclete și alte cicluri (inclusiv tricicletele, cu excepția monociclurilor), fără motor, care sunt încadrate la codurile NC 87120010 (cod TARIC 8712001090), 87120030 și ex87120080 (cod TARIC 8712008090), originare din Republica Populară Chineză.

(2) Nivelul dreptului definitiv aplicabil prețului net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, este de 48,5 %.

Articolul 3 Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptat la Bruxelles, 12 iulie 2005. Pentru Consiliu Președintele G. Brown

Versions

1. 2005-07-12