Address https://gelex.eu/eli/EU/act/2010/472@2010-05-31/ro

Contents

1. Preamble
2. (10)
3. (50) Tabelul 1
4. (56) Tabelul 2
5. (59) Tabelul 3
6. (65) Tabelul 4
7. (66) Tabelul 5
8. (68) Tabelul 6
9. (69) Tabelul 7
10. (71) Tabelul 8
11. (72) Tabelul 9
12. (73) Tabelul 10
13. (76) Tabelul 11
14. (77) Tabelul 12
15. (78) Tabelul 13
16. (81) Tabelul 14
17. (82) Tabelul 15
18. (91) Tabelul 16
19. (93) Tabelul 17
20. (95) Tabelul 18
21. (98) Tabelul 19
22. (99) Tabelul 20
23. Articolul 1

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (denumit în continuare regulamentul de bază), în special articolul 7,

după consultarea Comitetului consultativ,

întrucât: PROCEDURA Inițierea procedurii

(1) La 3 septembrie 2009, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare avizul de inițiere), inițierea unei proceduri antidumping în privința importurilor în Uniune de anumite tipuri de polietilen tereftalat (în continuare PET) originare din Iran, Pakistan și Emiratele Arabe Unite (denumite în continuare țările în cauză).

(2) Procedura a fost inițiată în urma unei plângeri depuse la 20 iulie 2009 de către Comitetul pentru polietilen tereftalat din cadrul Plastics Europe (denumit în continuare reclamantul), în numele producătorilor care reprezintă o proporție majoră, în acest caz peste 50 %, din totalul producției din Uniune de anumite tipuri de polietilen tereftalat. Plângerea cuprindea elemente de probă prima facie privind existența dumpingului la produsul în cauză originar din țările în cauză și a unui prejudiciu material care rezulta din acesta, elemente considerate ca fiind suficiente pentru a justifica inițierea unei proceduri.

Părțile vizate de procedură

(3) Comisia a anunțat oficial producătorii reclamanți, alți producători cunoscuți din Uniune, importatorii/comercianții și utilizatorii cunoscuți ca fiind interesați, producătorii-exportatori și reprezentanții țărilor exportatoare în cauză cu privire la inițierea procedurii. Părților interesate li s-a dat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul-limită fixat în avizul de inițiere.

(4) Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat aceasta și care au demonstrat că există motive speciale care să justifice audierea.

(5) Având în vedere numărul aparent ridicat de producători și importatori din Uniune, în avizul de inițiere a procedurii s-a avut în vedere posibilitatea de a se recurge la o eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a da Comisiei posibilitatea de a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, de a selecta un eșantion, tuturor producătorilor și importatorilor din Uniune li s-a solicitat să se prezinte Comisiei și să furnizeze, astfel cum se specifică în avizul de inițiere, informații de bază privind activitățile lor legate de produsul în cauză în perioada anchetei (între 1 iulie 2008 și 30 iunie 2009).

(6) Paisprezece producători din Uniune au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Pe baza informațiilor primite de la producătorii cooperanți din Uniune, Comisia a selectat un eșantion de cinci producători din Uniune, reprezentând 65 % din vânzările realizate de toți producătorii cooperanți din Uniune.

(7) Opt importatori au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Pe baza informațiilor primite de la importatorii cooperanți, Comisia a selectat un eșantion de doi importatori, reprezentând 83 % din importurile realizate de toți importatorii cooperanți și 48 % din importurile originare din EAU, Iran și Pakistan.

(8) Comisia a trimis chestionare producătorilor-exportatori, producătorilor din Uniune eșantionați, importatorilor eșantionați și tuturor utilizatorilor și furnizorilor cunoscuți ca fiind interesați, precum și părților interesate care s-au prezentat în termenele stabilite în avizul de inițiere.

(9) S-au primit răspunsuri la chestionare de la cinci producători din Uniune eșantionați, un importator eșantionat, zece utilizatori din Uniune, trei furnizori de materii prime, un producător-exportator din Iran și comerciantul său afiliat, un producător-exportator din Pakistan și un producător-exportator din Emiratele Arabe Unite. În plus, șapte producători cooperanți din Uniune au furnizat datele generale solicitate în vederea evaluării prejudiciului.

(10) Comisia a cercetat și verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea preliminară a dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(10)

(a) Producători din Uniune

Novapet SA, Spania;

Equipolymers srl, Italia;

UAB Orion Global PET (Indorama), Lituania;

UAB Neo Group, Lituania;

(b) Producător-exportator din Iran

Shahid Tondguyan Petrochemical Co. și societățile sale afiliate, Bandar Imam Khomeini și Teheran;

(c) Producător-exportator din Pakistan

Novatex Limited, Karachi;

(d) Producător-exportator din Emiratele Arabe Unite

JBF RAK LLC, Ras Al Khaimah.

Perioada de anchetă

(11) Ancheta de dumping și prejudiciu s-a efectuat pe perioada 1 iulie 2008 – 30 iunie 2009 (denumită în continuare perioada de anchetă sau PA). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2006 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare perioada luată în considerare).

PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR Produsul în cauză

(12) Produsul în cauză este PET cu un indice de viscozitate de 78 ml/g sau mai mult, conform standardului ISO 1628-5, originar din Iran, Pakistan și Emiratele Arabe Unite (denumit în continuare produsul în cauză), clasificat în prezent la codul NC 39076020.

(13) PET este un produs chimic care este utilizat în mod normal în industria plasticului pentru fabricarea recipientelor și foliilor. Deoarece această categorie de PET reprezintă un produs omogen, acesta nu a mai fost clasificat în diferite tipuri de produs.

Produsul similar

(14) Ancheta a arătat că PET produs și vândut în Uniune de către industria din Uniune și PET produs și vândut pe piețele interne din Iran, Pakistan și Emiratele Arabe Unite și exportat către Uniune au, în esență, aceleași caracteristici chimice și fizice de bază și aceleași utilizări de bază. Prin urmare, aceste produse sunt considerate, în mod provizoriu, ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

DUMPING

(15) Având în vedere fluctuațiile considerabile ale costurilor materiilor prime și ale prețurilor de piață ale PET pe durata PA, s-a considerat adecvată utilizarea de date trimestriale pentru stabilirea valorii normale și prețului de export. Această metodologie nu a putut fi însă aplicată în cazul Iranului deoarece singurul producător iranian nu a putut furniza date complete trimestriale privind costurile.

Iran Valoarea normală

(16) În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a stabilit, mai întâi, dacă vânzările interne ale singurului producător iranian erau suficient de reprezentative, adică dacă volumul său total al acestor vânzări reprezenta cel puțin 5 % din volumul său total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către Uniune. Vânzările interne ale singurului producător din Iran au fost considerate suficient de reprezentative în cursul perioadei de anchetă.

(17) Ulterior, Comisia a analizat dacă vânzările interne ale produsului similar puteau fi considerate efectuate în cursul normal al unor operațiuni comerciale, conform articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Aceasta s-a efectuat prin stabilirea pentru produsul similar vândut pe piața din Iran a proporției de vânzări interne profitabile către clienți independenți, în cursul perioadei de anchetă.

(18) Deoarece volumul vânzărilor profitabile ale produsului similar a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total de vânzări ale produsului similar, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern efectiv, calculat ca medie ponderată a vânzărilor profitabile.

Prețul de export

(19) Deoarece vânzările la export către Uniune s-au realizat prin intermediul unei societăți comerciale afiliate cu sediul în Iran, prețul de export a fost stabilit, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, pe baza prețurilor practicate de acest comerciant afiliat în cazul clienților independenți din Uniune.

Comparația

(20) Valoarea normală și prețul de export ale singurului producător-exportator au fost comparate pe o bază franco fabrică.

(21) În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe această bază, s-au luat în considerare, în cazul în care erau aplicabile și justificate, ajustări pentru diferențele legate de etapele comerciale, costurile de transport, costurile de manipulare, încărcare și costurile auxiliare, costurile de ambalare, costurile de credit și alți factori (taxe bancare).

(22) Societatea a solicitat o ajustare pentru diferențe în privința etapei comerciale din cauza structurilor de vânzare diferite între clienții săi interni și cei de pe piața UE. Ajustarea a fost acordată în măsura în care societatea și-a putut motiva cererea.

(23) În plus, producătorul-exportator iranian a prezentat o solicitare specială cu privire la presupusul impact al sancțiunilor internaționale împotriva Iranului. Societatea a susținut că, din cauza sancțiunilor, anumiți clienți importanți pentru produsele PET, cu sediul în Statele Unite, precum Coca-Cola și Pepsi, nu mai pot cumpăra PET din Iran și, prin urmare, nu eliberează certificate de calitate pentru PET originar din Iran. Se presupune că această situație are un impact și asupra altor clienți europeni, care solicită prețuri mai reduse pentru PET care nu fost certificat de către Coca-Cola sau Pepsi. Cu toate acestea, producătorul-exportator iranian nu a putut cuantifica presupusul impact al sancțiunilor în niciun mod care să fie susținut de probe. În sfârșit, societatea a întâmpinat probleme similare pe piața internă, unde întreprinderilor cu licență Coca-Cola și Pepsi nu li s-a permis să se aprovizioneze cu PET de la producătorii iranieni, fiind nevoite să se bazeze pe importuri din alte țări. În consecință, sancțiunile ar trebui, de asemenea, să exercite o presiune asupra prețurilor interne în sensul scăderii acestora și, în consecință, nu există nicio diferență aparentă în vederea comparării prețurilor. Prin urmare, s-a concluzionat că nu există niciun motiv pentru a acorda o ajustare pentru impactul sancțiunilor asupra Iranului.

Marja de dumping

(24) În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marja de dumping pentru singurul producător iranian a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat.

(25) Pe baza informațiilor puse la dispoziție de către reclamant și de către producătorul-exportator iranian cooperant, în Iran nu mai există alți producători cunoscuți ai produsului în cauză. Prin urmare, marja de dumping la nivel de țară care urmează să fie stabilită pentru Iran ar trebui să fie egală cu marja de dumping stabilită pentru unicul producător-exportator cooperant din Iran.

(26) Marja de dumping provizorie pentru Iran, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este de 28,6 %.

Pakistan Valoarea normală

(27) În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a stabilit, mai întâi, dacă vânzările de pe piața internă ale singurului producător pakistanez erau suficient de reprezentative, adică dacă volumul total al acestor vânzări reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către Uniune. Vânzările interne ale singurului producător-exportator din Pakistan au fost considerate suficient de reprezentative în cursul perioadei de anchetă.

(28) Ulterior, Comisia a analizat dacă vânzările interne ale produsului similar puteau fi considerate efectuate în cursul normal al unor operațiuni comerciale, conform articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Aceasta s-a efectuat prin stabilirea, pentru produsul similar vândut pe piața din Pakistan, a proporției de vânzări interne profitabile către clienți independenți, în cursul perioadei de anchetă.

(29) Deoarece volumul vânzărilor profitabile pentru produsul similar a reprezentat mai mult de 80 % din volumul total de vânzări ale produsului similar pe piața internă, valoarea normală a fost calculată ca media ponderată a tuturor prețurilor de vânzare pe piața internă a produsului similar.

Prețul de export

(30) Singurul producător-exportator din Pakistan a exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune. Prin urmare, prețurile de export s-au stabilit pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite de către acești clienți independenți pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

Comparația

(31) Valorile normale și prețurile de export ale singurului producător-exportator au fost comparate pe o bază franco fabrică.

(32) În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe această bază, s-au luat în considerare, în cazul în care erau aplicabile și justificate, ajustări pentru diferențele vizând taxele de import, reducerile, rabaturile, costurile de transport, manipulare, încărcare și costurile auxiliare, costurile de ambalare, costurile de credit, costurile post-vânzare (asistență tehnică și servicii), comisioanele, precum și alți factori (taxe bancare).

Marja de dumping

(33) În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marja de dumping pentru singurul producător pakistanez a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat.

(34) Marja de dumping provizorie pentru singurul producător-exportator pakistanez, Novatex Limited, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este de 1,5 %, însemnând sub de minimis în sensul articolului 9 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(35) Deoarece în Pakistan nu există alți producători ai produsului în cauză, nu ar trebui instituite măsuri provizorii.

Emiratele Arabe Unite Valoarea normală

(36) În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a stabilit, mai întâi, dacă vânzările de pe piața internă ale singurului producător din Emiratele Arabe Unite erau suficient de reprezentative, adică dacă volumul total al acestor vânzări reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către Uniune. Vânzările interne ale singurului producător-exportator din EAU au fost considerate suficient de reprezentative în cursul perioadei de anchetă.

(37) Ulterior, Comisia a analizat dacă vânzările interne ale produsului similar puteau fi considerate efectuate în cursul normal al unor operațiuni comerciale, conform articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Aceasta s-a efectuat prin stabilirea pentru produsul similar vândut pe piața din EAU a proporției de vânzări interne profitabile către clienți independenți, în cursul perioadei de anchetă.

(38) Deoarece volumul vânzărilor profitabile pentru produsul similar a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total de vânzări ale produsului similar, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern efectiv, calculat ca medie ponderată a vânzărilor profitabile.

Prețul de export

(39) Singurul producător-exportator din Emiratele Arabe Unite a exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune. Prin urmare, prețurile de export s-au stabilit pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmau a fi plătite de către acești clienți independenți pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

Comparația

(40) Valorile normale și prețurile de export ale singurului producător-exportator au fost comparate pe o bază franco fabrică.

(41) În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe această bază, s-au luat în considerare, în cazul în care erau aplicabile și justificate, ajustări pentru diferențe legate de costurile de transport, asigurări, manipulare, încărcare, costuri auxiliare, costuri de credit și comisioane.

Marja de dumping

(42) În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marja de dumping pentru singurul producător din Emiratele Arabe Unite a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat.

(43) Pe baza informațiilor puse la dispoziție de către reclamant și de către producătorul-exportator cooperant din EAU, nu mai există alți producători cunoscuți ai produsului în cauză în Emiratele Arabe Unite. Prin urmare, marja de dumping la nivel de țară care urmează să fie stabilită pentru Emiratele Arabe Unite ar trebui să fie egală cu marja de dumping stabilită pentru unicul producător-exportator cooperant din Emiratele Arabe Unite.

(44) Marja de dumping provizorie pentru Emiratele Arabe Unite, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este de 6,6 %.

PREJUDICIUL Producția din Uniune și industria din Uniune

(45) În cursul PA, produsul similar a fost fabricat de către 17 producători în Uniune. În consecință, producția acestor producători (stabilită pe baza informațiilor colectate de la producătorii cooperanți și, pentru alți producători din Uniune, pe baza datelor provenite din plângere) este considerată producția Uniunii în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(46) Din acești 17 producători, 12 au cooperat la anchetă. S-a constatat că acești 12 producători reprezintă o proporție majoră, în acest caz peste 80 %, din producția totală a Uniunii pentru produsul similar. În consecință, se consideră că acești 12 producători cooperanți constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) și articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare industria din Uniune. Ceilalți producători din Uniune vor fi denumiți în continuare ceilalți producători din Uniune. Acești alți producători din Uniune nu au sprijinit în mod activ reclamația sau s-au opus acesteia.

(47) Se precizează că piața PET din UE se caracterizează printr-un număr relativ ridicat de producători, aparținând, de obicei, unor grupuri de mai mari dimensiuni cu sediul în afara granițelor UE. Piața se află într-un proces de consolidare, existând recent o serie de preluări și închideri. De exemplu, începând cu 2009, fabricile producătoare PET ale Tergal Fibres (Franța), Invista (Germania) și Artenius (Regatul Unit) s-au închis, în timp ce Indorama a preluat fostele fabrici ale Eastman din Regatul Unit și Țările de Jos.

(48) Așa cum s-a indicat mai sus la considerentul 6, a fost selectat un eșantion de cinci producători individuali din Uniune, reprezentând 65 % din vânzările realizate de către toți producătorii cooperanți din Uniune. O întreprindere nu a fost în măsură să furnizeze toate datele solicitate și, în consecință, a fost necesară reducerea eșantionului la patru întreprinderi, reprezentând 47 % din vânzările realizate de către toți producătorii cooperanți.

Consum la nivelul Uniunii

(49) Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza volumului vânzărilor realizate de industria Uniunii pe piața Uniunii, pe baza datelor referitoare la volumele importurilor în cadrul pieței UE obținute de la Eurostat și, în ceea ce privește alți producători din Uniune, în urma estimărilor bazate pe plângere.

(50) Tabelul 1

Consumul produsului care face obiectul anchetei la nivelul Uniunii a crescut, din 2006 până la începerea PA, cu 11 %. Mai exact, cererea aparentă a crescut în 2007 cu 8 %, a scăzut ușor între 2007 și 2008 (cu 2 %) și a crescut cu încă 5 % între 2008 și PA. Sursa: răspunsurile la chestionar, Eurostat și datele din plângere. 2006 2007 2008 PA Totalul consumului la nivelul UE (tone) 2709400 2936279 2868775 2996698 Indice (2006 = 100) 100 108 106 111

Importurile din țările în cauză Evaluarea cumulativă a efectelor importurilor în cauză

(51) Comisia a analizat dacă importurile de PET din Iran, Pakistan și Emiratele Arabe Unite ar trebui să facă obiectul unei evaluări cumulative, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(52) Deoarece marja de dumping constatată pentru Pakistan este de minimis, se consideră că efectul importurilor respective nu poate fi evaluat împreună cu importuri care fac obiectul unui dumping originare din Iran și EAU.

(53) În ceea ce privește importurile originare din EAU și Iran, ancheta a demonstrat că marjele de dumping s-au situat deasupra pragului de minimis, astfel cum este definit la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază, iar volumul importurilor care fac obiectul unui dumping din partea acestor două state nu a fost neglijabil în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(54) În ceea ce privește condițiile de concurență între importurile din Iran și Emiratele Arabe Unite și produsul similar, ancheta a indicat că producătorii din aceste state utilizează aceleași canale de vânzare și vând unor categorii similare de clienți. Mai mult, ancheta a evidențiat, de asemenea, că importurile din ambele țări au cunoscut o tendință crescătoare în perioada luată în considerare.

(55) Ținând seama de cele de mai sus, s-a concluzionat provizoriu că sunt îndeplinite toate criteriile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază și că importurile din Iran și Emiratele Arabe Unite ar trebui să facă obiectul unei evaluări cumulative.

Volumul importurilor în cauză

(56) Tabelul 2

Volumul importurilor produsului în cauză care fac obiectul unui dumping în UE au crescut de aproape 20 de ori între 2006 și PA și au ajuns la 212198 de tone în PA. Mai exact, importurile din EAU și Iran aproape s-au triplat între 2006 și 2007, înainte de a crește de 4 ori în 2008 față de 2007 și de a se dubla, aproximativ, între 2008 și PA. Sursa: Eurostat. 2006 2007 2008 PA Volumul importurilor care fac obiectul unui dumping originare din EAU și Iran (în tone) 11752 33812 133389 212198 Indice (2006 = 100) 100 288 1135 1806 Cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping originare din EAU și Iran 0,4 % 1,2 % 4,6 % 7,1 %

Cota de piață a importurilor în cauză

(57) Cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping originare din EAU și Iran s-a menținut la 0,4 % în timpul anului 2006 și a crescut constant cu aproximativ 7 % în cursul perioadei luate în considerare. Mai exact, aceasta a crescut cu 0,8 % între 2006 și 2007, cu încă 3,4 % între 2007 și 2008 și cu 2,5 % între 2008 și PA. În PA, cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping originare din EAU și Iran a fost de 7,1 %.

(58) Trebuie menționat faptul că EAU au intrat pe piață doar din 2007, dar au reușit rapid să câștige o cotă de piață semnificativă.

Prețurile Evoluția prețurilor

(59) Tabelul 3

Prețul mediu de import a scăzut cu 15 % în perioada luată în considerare, cel mai intens declin înregistrându-se între 2008 și PA. Mai exact, prețul mediu a scăzut cu 1 % în 2007 și cu un alt punct procentual în 2008, înainte de a scădea cu încă 13 puncte procentuale în PA. Sursa: Eurostat. 2006 2007 2008 PA Prețul importurilor din EAU și Iran (EUR/tonă) 1033 1023 1010 874 Indice 100 99 98 85

Subcotarea prețului

(60) Luând în considerare faptul că prețurile și costurile produsului în cauză au fost supuse unor fluctuații semnificative în PA, prețurile de vânzare și costurile au fost colectate trimestrial, iar calcularea subcotării și a subcotării prețurilor de referință a fost realizată pe bază trimestrială.

(61) În scopul analizei subcotării prețului, prețurile de vânzare medii ponderate practicate de către industria din Uniune, pentru clienții independenți pe piața Uniunii, ajustate la nivelul franco fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate corespunzătoare ale importurilor din EAU și Iran către primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe o bază CIF și ajustate în mod adecvat ținând cont de costurile ulterioare importului și diferențele în privința etapei comerciale.

(62) Comparația a arătat că în timpul PA, produsul în cauză care face obiectul unui dumping, originar din EAU, vândut în Uniune, a subcotat prețurile practicate de către industria din Uniune cu 3,9 %. Produsul care face obiectul unui dumping, originar din Iran, vândut în Uniune, a subcotat prețurile practicate de către industria din Uniune cu 3,2 %. Pe parcursul PA, marja de subcotare medie ponderată pentru ambele țări este de 3,8 %.

Situația industriei din Uniune

(63) În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului asupra industriei din Uniune exercitat de importurile care fac obiectul unui dumping a inclus evaluarea tuturor factorilor și indicilor economici care au influențat situația industriei din Uniune pe parcursul perioadei luate în considerare.

(64) Așa cum s-a explicat mai sus, având în vedere numărul ridicat de producători din Uniune, a fost necesară o eșantionare. În scopul analizei prejudiciului, indicatorii de prejudiciu au fost stabiliți la următoarele două niveluri:

Elementele macroeconomice (producția, capacitatea, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, prețurile unitare medii și importanța marjelor de dumping și redresarea în urma efectelor practicilor anterioare de dumping) au fost evaluate la nivelul întregii producții din Uniune, pe baza informațiilor colectate de la producătorii cooperanți și, în privința celorlalți producători din Uniune, pe baza unei estimări pornind de la datele incluse în plângere.

Analiza elementelor microeconomice (stocurile, salariile, profitabilitatea, randamentul investițiilor, fluxul de numerar, capacitatea de mobilizare a capitalurilor și investițiile) a fost realizată pentru producătorii din Uniune eșantionați pe baza informațiilor furnizate de către aceștia.

Elementele macroeconomice Producția

(65) Tabelul 4

Producția din Uniune a scăzut cu 4 % între 2006 și PA. Mai exact, aceasta a crescut cu 5 %, în 2007, la aproximativ 2570000 de tone, dar a scăzut vertiginos cu 10 % în 2008 față de 2007 și a crescut ușor cu 1 % între 2008 și PA, când a ajuns la aproximativ 2300000 tone. Sursa: răspunsurile la chestionar și datele din plângere. 2006 2007 2008 PA Producția (în tone) 2439838 2570198 2327169 2338577 Indice (2006 = 100) 100 105 95 96

Capacitatea de producție și utilizarea capacității

(66) Tabelul 5

Capacitatea de producție a producătorilor din Uniune a crescut cu 15 % pe parcursul perioadei luate în considerare. Mai precis, creșterea a fost de 1 % în 2007, apoi a crescut cu 5 % în 2008 și cu încă 9 % în perioada de anchetă. Sursa: răspunsurile la chestionar și datele din plângere. 2006 2007 2008 PA Capacitatea de producție (în tone) 2954089 2971034 3118060 3385738 Indice (2006 = 100) 100 101 106 115 Utilizarea capacității 83 % 87 % 75 % 69 % Indice (2006 = 100) 100 105 90 84

(67) Rata de utilizare a capacității a fost 83 % în 2006, a crescut la 87 % în 2007, dar a scăzut, în 2008, la 75 % și la doar 69 % în PA. Rata utilizării în scădere în 2008 și în PA reflectă o scădere a producției și o mărire a capacității de producție în această perioadă.

Volumul vânzărilor

(68) Tabelul 6

Volumul vânzărilor efectuate de producătorii din Uniune către clienți independenți de pe piața UE a scăzut ușor în perioada luată în considerare. Vânzările au crescut cu 5 % în 2007 dar, în anul următor, au scăzut ușor sub nivelul din 2006, iar în PA erau cu 3 % mai mici decât în 2006, ridicându-se la aproximativ 2100000 de tone. Având în vedere volumul limitat al stocurilor, evoluția vânzărilor reflectă îndeaproape evoluția producției. Sursa: răspunsurile la chestionar și datele din plângere. 2006 2007 2008 PA Vânzările în UE (în tone) 2202265 2318567 2171203 2133787 Indice (2006 = 100) 100 105 99 97

Cota de piață

(69) Tabelul 7

În decursul perioadei luate în considerare, producătorii din Uniune au pierdut 10 % din cota de piață, care a scăzut de la 85 % în 2006 la 75 % în PA. Această pierdere în ceea ce privește cota de piață reflectă faptul că, în pofida creșterii consumului, vânzările realizate de industria din Uniune au scăzut cu 3 % în perioada luată în considerare. Trebuie menționat că această tendință descrescătoare a fost constatată și în cazul producătorilor din Uniune eșantionați. Sursa: răspunsurile la chestionar, datele din plângere și Eurostat. 2006 2007 2008 PA Cota de piață a producătorilor din Uniune 84,9 % 83,2 % 79,8 % 75,1 % Indice (2006 = 100) 100 98 94 88

Creșterea

(70) Între 2006 și PA, în timp ce consumul din Uniune a crescut cu 11 %, volumul vânzărilor efectuate de producătorii din Uniune pe piața UE a scăzut cu 3 %, iar cota de piață a acestora a scăzut cu 10 %. Pe de altă parte, în aceeași perioadă, cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping a crescut de la 0,4 % la 7,1 %. Se concluzionează astfel că producătorii din Uniune nu au putut beneficia de creșterea pieței.

Ocuparea forței de muncă

(71) Tabelul 8

Nivelul ocupării forței de muncă în cazul producătorilor din Uniune indică o scădere de 15 % între 2006 și PA. Mai precis, numărul de persoane încadrate în muncă a scăzut, în mod semnificativ, de la 2400 în 2006 la 2100 în 2007 sau cu 13 %, și a rămas aproape de acest nivel în 2008 și în perioada de anchetă. Scăderea din 2007 reflectă eforturile de restructurare depuse de o serie de producători din UE. Sursa: răspunsurile la chestionar și datele din plângere. 2006 2007 2008 PA Ocuparea forței de muncă (persoane încadrate în muncă) 2410 2100 2060 2057 Indice (2006 = 100) 100 87 85 85

Productivitatea

(72) Tabelul 9

Productivitatea forței de muncă a producătorilor din Uniune, măsurată ca producție (tone) pe salariat pe an, a crescut cu 12 % în perioada luată în considerare. Această situație reflectă faptul că producția s-a redus într-un ritm mai scăzut decât nivelul ocupării forței de muncă, iar aceasta este o indicație a eficienței sporite a producătorilor din Uniune. Acest fapt este evident în special în 2007, când producția a crescut, în timp ce nivelul ocupării forței de muncă a scăzut, iar productivitatea a fost cu 21 % mai ridicată decât în 2006. Sursa: răspunsurile la chestionar și datele din plângere. 2006 2007 2008 PA Productivitatea (tone pe angajat) 1013 1224 1130 1137 Indice (2006 = 100) 100 121 112 112

Factorii care influențează prețurile de vânzare

(73) Tabelul 10

Prețurile de vânzare medii anuale practicate de către producătorii din Uniune, pe piața UE, în cazul clienților independenți, au rămas stabile între 2006 și 2008, la aproximativ 1100 EUR pe tonă. În perioada anchetei, prețul de vânzare mediu anual a scăzut cu 12 %, ajungând la 977 EUR pe tonă. Prețul de vânzare mediu anual nu reflectă fluctuațiile lunare sau chiar zilnice ale prețurilor practicate pentru PET pe piața europeană (și mondială), dar este considerat suficient pentru a ilustra tendința din perioada luată în considerare. În mod normal, prețul de vânzare al PET urmează tendințele prețurilor materiilor sale prime (în principal PTA și MEG), deoarece acestea reprezintă până la 80 % din costul total al PET. Sursa: răspunsurile la chestionar și datele din plângere. 2006 2007 2008 PA Prețul unitar pe piața UE (EUR/tonă) 1110 1105 1111 977 Indice (2006 = 100) 100 100 100 88

(74) Așa cum s-a indicat mai sus, prețurile de vânzare practicate de industria din Uniune au fost subcotate de importurile care fac obiectul unui dumping originare din EAU și Iran.

Importanța marjei de dumping și redresarea după practicile anterioare de dumping

(75) Având în vedere volumul, cota de piață și prețurile importurilor din EAU și Iran, impactul marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune nu poate fi considerat neglijabil. Este important de reamintit că, începând cu anul 2000, sunt în vigoare măsuri antidumping împotriva importurilor de PET originare din India, Indonezia, Republica Coreea, Malaysia, Taiwan, Thailanda și, din 2004, împotriva importurilor originare din Republica Populară Chineză. Având în vedere faptul că, în perioada luată în considerare în această anchetă, industria din Uniune a pierdut din cota de piață și i-au crescut pierderile, nu poate fi stabilită o redresare reală în urma practicilor de dumping anterioare și se consideră că producția Uniunii rămâne vulnerabilă în fața efectului prejudiciabil cauzat de orice importuri care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii.

Elemente microeconomice Stocurile

(76) Tabelul 11

Nivelul stocurilor finale ale producătorilor eșantionați a scăzut cu 22 %, între 2006 și PA. Se observă că stocurile reprezintă mai puțin de 5 % din producția anuală și, în consecință, relevanța acestui indicator în cadrul analizei prejudiciului este limitată. Sursa: răspunsurile la chestionar. Eșantion 2006 2007 2008 PA Stocuri finale (în tone) 61374 57920 46951 47582 Indice (2006 = 100) 100 94 77 78

Salariile

(77) Tabelul 12

Costul anual al forței de muncă a crescut cu 11 % între 2006 și 2007, înainte de a scădea cu 2 % în 2008 față de 2007 și cu încă 9 % în PA față de 2008, atingând același nivel din 2006. Astfel, în ansamblu, costurile forței de muncă au rămas stabile. Sursa: răspunsurile la chestionar. Eșantion 2006 2007 2008 PA Costul anual al forței de muncă (EUR) 27671771 30818299 30077380 27723396 Indice (2006 = 100) 100 111 109 100

Rentabilitatea și randamentul investițiilor

(78) Tabelul 13

În perioada luată în considerare, profitabilitatea vânzărilor producătorilor eșantionați pe piața UE către clienții independenți pentru produsul similar, exprimată ca procentaj din vânzările nete, a rămas negativă și chiar a scăzut de la – 6,9 % la – 7,5 %. Mai exact, situația în privința profitabilității producătorilor eșantionați s-a îmbunătățit în 2007, atunci când pierderile nete au reprezentat doar – 1,5 % din vânzările nete, însă pierderile au crescut rapid, în 2008, la – 9,3 %. Situația s-a îmbunătățit ușor în perioada de anchetă. Sursa: răspunsurile la chestionar. Eșantion 2006 2007 2008 PA Rentabilitatea UE (în % din vânzările nete) –6,9 % –1,5 % –9,3 % –7,5 % Indice (2006 = – 100) –100 –22 –134 –108 ROI (profit în % din valoarea contabilă netă a investițiilor) –9,6 % –3,1 % –16,8 % –12,3 % Indice (2006 = – 100) –100 –32 –175 –127

(79) Randamentul investițiilor (return on investment, ROI), exprimat ca profit în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, a urmat, în linii mari, evoluția rentabilității. A crescut de la un nivel de – 9,6 % în 2006 până la – 3,1 % în 2007. A scăzut la – 16,8 % în 2008 și a crescut din nou în perioada de anchetă, la – 12,3 %. În ansamblu, randamentul investițiilor a rămas negativ și s-a redus cu 2,7 % în timpul perioadei luate în considerare.

Fluxul de numerar și capacitatea de a mobiliza capital

(80) În 2006, fluxul net de numerar provenit din activitățile de exploatare a fost negativ, situându-se la – 18,5 milioane EUR. Acesta s-a îmbunătățit semnificativ în 2007, când a devenit pozitiv, atingând 19,5 milioane EUR, dar s-a deteriorat masiv în 2008 (– 42 milioane EUR) înainte de atinge valoarea negativă de – 11 milioane EUR în PA. În ansamblu, fluxul de numerar s-a îmbunătățit în perioada luată în considerare, chiar dacă a rămas negativ.

(81) Tabelul 14

Nu au existat indicii potrivit cărora industria din Uniune a întâmpinat dificultăți în privința mobilizării de capital, în special datorită faptului că unii dintre producători fac parte din grupuri mai mari. Sursa: răspunsurile la chestionar. Eșantion 2006 2007 2008 PA Fluxul de numerar (EUR) –18453130 19478426 –42321103 –11038129 Indice (2006 = 100) –100 206 –229 –60

Investițiile

(82) Tabelul 15

Investițiile anuale ale întreprinderilor eșantionate în producția produsului similar au scăzut cu 34 % între 2006 și 2007, cu încă 59 % între 2007 și 2008 și apoi au descrescut ușor în perioada de anchetă față de 2008. În ansamblu, investițiile au scăzut cu 96 % în perioada luată în considerare. Această scădere bruscă a investițiilor poate fi explicată, parțial, prin faptul că, în 2006 și în 2007, s-au achiziționat noi linii de producție în scopul creșterii capacității. Sursa: răspunsurile la chestionar. Eșantion 2006 2007 2008 PA Investiții nete (EUR) 98398284 64607801 6537577 4298208 Indice (2006 = 100) 100 66 7 4

Concluzii privind prejudiciul

(83) Analiza datelor macroeconomice indică faptul că producătorii din Uniune și-au redus producția și vânzările pe parcursul perioadei luate în considerare. Chiar dacă reducerea constatată nu a fost dramatică în sine, aceasta trebuie percepută în contextul cererii crescute din perioada cuprinsă între 2006 și PA, care a determinat scăderea cotei de piață a producătorilor din Uniune cu 10 puncte procentuale, la 75 %.

(84) În același timp, indicatorii microeconomici relevanți indică o deteriorare clară a situației economice a producătorilor din Uniune eșantionați. Profitabilitatea și randamentul investițiilor au rămas la valori negative și, în ansamblu, au continuat să scadă între 2006 și PA. Fluxul de numerar, în pofida unei evoluții generale pozitive, a rămas, de asemenea, negativ în perioada de anchetă.

(85) Prin prisma celor de mai sus, se concluzionează provizoriu că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

LEGĂTURA DE CAUZALITATE Introducere

(86) În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping originare din Iran și din Emiratele Arabe Unite au cauzat industriei din Uniune un prejudiciu care poate fi considerat important. S-au mai examinat și alți factori cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut, în același timp, să prejudicieze industria din Uniune, pentru a se asigura că eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori nu a fost atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

Efectul importurilor care fac obiectul unui dumping

(87) Între 2006 și PA, volumul importurilor produsului în cauză care fac obiectul unui dumping originare din EAU și Iran a crescut de aproximativ 20 de ori la 212200 de tone, iar cota de piață a acestora a crescut cu aproximativ 7 % (de la 0,4 % la 7,1 %). În același timp, industria din Uniune a pierdut în jur de 10% din cota de piață (de la 84,9 % la 75,1 %). Prețul mediu al acestor importuri a scăzut între 2006 și PA, rămânând mai scăzut decât prețul mediu practicat de către producătorii din Uniune.

(88) Așa cum s-a menționat anterior, la considerentul (62), subcotarea prețurilor de către importurile care fac obiectul unui dumping a fost de 3,9 % în cazul EAU și 3,2 % în cazul Iranului. Chiar dacă subcotarea prețurilor s-a situat sub 4 %, aceasta nu poate fi considerată nesemnificativă, având în vedere faptul că PET este o marfă iar concurența are loc, în principal, prin preț.

(89) Exportatorul iranian a afirmat că importurile iraniene de PET nu ar fi putut cauza prejudicii materiale industriei din Uniune întrucât nivelurile acestor importuri ar depăși doar marginal pragul de minimis pentru importuri. Cu toate acestea, în PA, importurile din Iran, corespunzând unei cote de piață de 1,9 %, au depășit pragul de minimis specificat în regulamentul de bază. În plus, prețurile importurilor iraniene subcotau prețurile de vânzare ale industriei din Uniune. În acest context, argumentul invocat de exportatorul iranian se respinge.

(90) Având în vedere subcotarea prețurilor industriei din Uniune de către importurile din EAU și Iran, se consideră că aceste importuri care fac obiectul unui dumping au exercitat o presiune asupra prețurilor, în sensul scăderii acestora, împiedicând industria din Uniune să își mențină propriile prețuri de vânzare la nivelul necesar pentru acoperirea costurilor și realizarea unui profit. În consecință, se consideră că există o legătură de cauzalitate între importurile respective și prejudiciul suferit de către Uniune.

Efectul altor factori Activitatea de export a industriei din Uniune

(91) Tabelul 16

O parte interesată a susținut că prejudiciul a fost cauzat de activitățile de export neprofitabile ale producătorilor din Uniune. După cum reiese din tabelul de mai jos, volumul exporturilor realizate de către industria din Uniune a crescut cu 11 % în perioada luată în considerare. Nivelul prețurilor de export în aceeași perioadă a scăzut cu 10 %, ceea ce a avut ca rezultat o valoare stabilă a vânzărilor la export în perioada luată în considerare. În consecință, nu există niciun indiciu potrivit căruia rezultatele la export au contribuit la prejudiciul suferit de către industria din Uniune. Sursa: răspunsurile la chestionar. Industria din Uniune 2006 2007 2008 PA Vânzări la export (în tone) 25677 24103 23414 28504 Indice (2006 = 100) 100 94 91 111 Vânzări la export (în EUR) 28473679 27176204 25109209 28564676 Indice (2006 = 100) 100 95 88 100 Prețul exporturilor (EUR/tonă) 1109 1128 1072 1002

(92) O altă parte interesată a afirmat că prețurile industriei din Uniune pe piața UE erau ridicate în mod artificial. Conform părții interesate, această afirmație este pusă în evidență de faptul că prețurile de pe piața UE au rămas stabile, în timp ce prețurile vânzărilor la export au scăzut. Ancheta a arătat însă că prețurile de vânzare medii anuale ale industriei din Uniune pe piața UE au scăzut cu 12 % în cursul perioadei luate în considerare, evoluție care corespunde descreșterii prețurilor de export din aceeași perioadă. Prin urmare, acest argument se respinge.

Importurile din țări terțe Pakistan

(93) Tabelul 17

Având în vedere faptul că se consideră că importurile din Pakistan nu au făcut obiectul unui dumping, este necesar să se analizeze dacă totuși acestea au contribuit la prejudiciul suferit de către producătorii din Uniune. Volumul importurilor din Pakistan a crescut în două reprize, în decursul perioadei luate in considerare. Mai exact, acestea au scăzut cu 25 % între 2006 și 2007, dar au crescut considerabil în 2008 față de 2007 cu 117 %, iar în PA cu alte 16 puncte procentuale față de 2008, atingând 92000 de tone. Cota de piață corespunzătoare deținută de aceste importuri a crescut de la 1,6 % în 2006 la 3,1 % în PA. Sursa: Eurostat. 2006 2007 2008 PA Volumul importurilor originare din Pakistan (în tone) 44187 33255 84859 92004 Indice (2006 = 100) 100 75 192 208 Cota de piață a importurilor provenite din Pakistan 1,6 % 1,1 % 3,0 % 3,1 % Prețul importurilor (EUR/tonă) 1030 1022 1023 900

(94) În general, prețul mediu practicat pentru importurile originare din Pakistan a rămas sub media prețurilor practicate de către producătorii din Uniune. Totuși, analiza detaliată a informațiilor privind prețul, puse la dispoziție de către exportatorul cooperant din Pakistan, a indicat că prețurile practicate de acesta subcotează prețurile practicate în Uniune cu mai puțin de 1,5 %, adică jumătate din subcotarea stabilită în cazul importurilor care fac obiectul unui dumping originare din Iran și EAU. În consecință, chiar dacă nu se poate exclude faptul că importurile originare din Pakistan au contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune, aportul acestora a fost doar limitat și nu ar fi putut afecta legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de către industria din Uniune.

Republica Coreea

(95) Tabelul 18

Începând cu anul 2000, Republica Coreea face obiectul unor taxe antidumping. Cu toate acestea, două întreprinderi coreene sunt scutite de taxe, iar ancheta a stabilit că importurile din Republica Coreea se află încă la un nivel ridicat și că au crescut considerabil în perioada luată în considerare. Între 2006 și PA, importurile coreene au crescut cu aproximativ 150 %, iar cota de piață corespunzătoare a acestora a crescut de la 3,5 % în 2006 la 7,7 % în PA. Sursa: Eurostat. 2006 2007 2008 PA Volumul importurilor originare din Coreea de Sud (în tone) 94023 130994 177341 231107 Indice (2006 = 100) 100 139 189 246 Cota de piață a importurilor provenite din Coreea de Sud 3,5 % 4,5 % 6,2 % 7,7 % Prețul importurilor (EUR/tonă) 1084 1071 1063 914

(96) În general, prețul mediu al importurilor coreene a rămas puțin sub media prețurilor practicate de către producătorii din Uniune. Totuși, prețurile coreene au fost mai ridicate decât prețurile medii practicate de EAU și Iran, fiind, de asemenea, mai ridicate și decât prețurile medii practicate de Pakistan. În consecință, chiar dacă nu se poate exclude faptul că importurile originare din Republica Coreea au contribuit la prejudiciul suferit de către industria din Uniune, aportul acestora a fost doar limitat și se consideră că nu ar fi putut afecta legătura de cauzalitate stabilită cu privire la importurile care au făcut obiectul unui dumping din EAU și Iran.

(97) Exportatorul iranian a afirmat că orice creștere a importurilor iraniene a fost datorată unei scăderi a importurilor din Coreea de Sud și că, prin urmare, ea nu prejudicia producătorii europeni. Datele Eurostat arată însă că, în perioada luată în considerare, volumul importurilor din ambele țări a crescut în mod constant, în paralel. Prin urmare, nu se poate concluziona că importurile din Iran doar au înlocuit importurile din Coreea de Sud.

Alte țări

(98) Tabelul 19

Importurile originare din alte țări s-au efectuat, în medie, la prețuri considerabil mai ridicate decât prețurile de vânzare practicate de către producătorii din Uniune. În plus, în perioada luată în considerare, aceste importuri au pierdut din cota de piață. În consecință, aceste importuri nu sunt considerate o posibilă cauză a prejudiciului suferit de către industria din Uniune. Sursa: Eurostat. 2006 2007 2008 PA Volumul importurilor originare din alte țări (în tone) 259438 296418 185286 210772 Indice (2006 = 100) 100 114 71 81 Cota de piață a importurilor provenite din alte țări 9,6 % 10,1 % 6,5 % 7,0 % Prețul importurilor (EUR/tonă) 1176 1144 1194 1043

Concurența din partea producătorilor din Uniune care nu au cooperat

(99) Tabelul 20

Anumite părți interesate au susținut că prejudiciul suferit de către industria din Uniune ar fi cauzat de concurența din partea producătorilor din Uniune care nu au cooperat. Cinci producători din Uniune nu au cooperat la această procedură. Unul dintre aceștia și-a încetat activitatea în timpul PA, iar alți doi au făcut același lucru la scurt timp după. Volumul vânzărilor producătorilor care nu au cooperat a fost estimat pe baza informațiilor prezentate în plângere. Pe baza informațiilor disponibile, rezultă că producătorii în cauză și-au pierdut cota de piață în cursul perioadei luate în considerare, de la 20,5 % în 2006 la 16 % în PA. Ancheta nu a arătat nicio dovadă potrivit căreia comportamentul acestor producători ar fi putut afecta legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul stabilit pentru industria din Uniune. Sursa: Eurostat. Producători din UE care nu au cooperat 2006 2007 2008 PA Vânzările în UE (în tone) 554329 493363 356581 478282 Indice (2006 = 100) 100 89 64 86 Cota de piață 20,5 % 16,8 % 12,4 % 16,0 %

Recesiunea economică

(100) Criza economică și financiară din 2008 a condus la o creștere a pieței mai lentă decât se preconiza și neobișnuită în comparație cu începutul anilor 2000, atunci când puteau fi observate rate anuale de creștere în jur de 10 %. În 2008 s-a înregistrat pentru prima dată o reducere a cererii de PET. Aceasta a influențat în mod clar performanța generală a industriei din Uniune.

(101) Totuși efectul negativ al recesiunii economice și al reducerii cererii a fost amplificat de creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping originare din Iran și EAU, care au subcotat prețurile practicate de către industria din Uniune. Chiar dacă recesiunea economică ar putea fi așadar considerată ca reprezentând o posibilă cauză a prejudiciului în perioada care începe în ultimul trimestru al anului 2008, aceasta nu ar putea să diminueze în niciun fel efectele prejudiciabile ale importurilor la prețuri scăzute, care fac obiectul unui dumping, pe piața UE pe parcursul întregii perioade luate în considerare. Chiar și în cazul unei scăderi a vânzărilor, industria din Uniune ar putea menține un nivel acceptabil al prețurilor și, astfel, ar putea limita efectele negative ale unei scăderi a consumului, însă doar în cazul în care nu se confruntă cu concurența neloială a importurilor la prețuri mici care fac obiectul unui dumping pe piață.

(102) De asemenea, recesiunea economică nu are niciun impact asupra prejudiciului suferit și remarcat deja înainte de ultimul trimestru al anului 2008.

(103) În consecință, recesiunea economică trebuie considerată ca un element care a contribuit la prejudiciul suferit de către industria din Uniune doar începând cu ultimul trimestru al anului 2008 și, ținând seama de caracterul său global, aceasta nu poate fi considerată o posibilă cauză care afectează legătura de cauzalitate dintre prejudiciul suferit de către industria din Uniune și importurile care au făcut obiectul unui dumping, originare din EAU și Iran.

Amplasarea geografică

(104) Anumite părți interesate au susținut faptul că orice prejudiciu suferit de către industria din Uniune ar fi cauzat, în primul rând, de amplasarea nefavorabilă a cel puțin unora dintre producătorii din Uniune (adică departe de porturi, aceștia fiind nevoiți să suporte costuri de transport suplimentare inutile, atât pentru materiile prime, cât și pentru produsul final).

(105) În ceea ce privește argumentul de mai sus, este recunoscut faptul că amplasarea într-o locație care nu este ușor accesibilă cu mijloace de transport relativ mai ieftine prezintă anumite dezavantaje în ceea ce privește costurile determinate atât de livrarea materiilor prime de la furnizori, cât și de livrarea produsului final către clienți. Totuși, ancheta și datele verificate obținute de la producătorii din Uniune eșantionați (doi dintre aceștia situați în apropierea unui port, iar alți doi la o distanță mai mare) nu au indicat nicio corelație semnificativă între amplasarea geografică și rezultatele economice ale producătorilor din Uniune. În realitate, prejudiciul constatat se aplica și în cazul producătorilor amplasați în apropierea unui port.

(106) În consecință, se concluzionează că amplasarea geografică nu a contribuit în mod semnificativ la prejudiciul suferit de către industria din Uniune.

Integrarea verticală

(107) Anumite părți interesate au susținut faptul că orice prejudiciu suferit de industria din Uniune ar fi cauzat de faptul că mulți producători din Uniune nu sunt integrați vertical (în ceea ce privește producția de PTA) și se confruntă, astfel, cu diferențe de cost față de exportatorii integrați. Datele verificate obținute de la producătorii eșantionați din Uniune nu au indicat nicio corelație între integrarea verticală a producției de PTA și rezultatele economice ale producătorilor din Uniune.

(108) În consecință, se concluzionează că lipsa integrării verticale a producției de PTA nu a contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune.

Concluzie privind cauzalitatea

(109) Coincidența de timp între, pe de o parte, creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping originare din EAU și Iran, creșterea cotelor de piață și subcotarea constatată și, pe de altă parte, deteriorarea situației producătorilor din Uniune, conduce la concluzia că importurile care fac obiectul unui dumping au provocat prejudiciul important suferit de industria din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(110) Au fost analizați alți factori, însă s-a constatat că aceștia nu afectează legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune. În ceea ce privește Pakistanul, având în vedere că subcotarea este foarte redusă, se consideră că importurile originare din această țară nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune într-o măsură semnificativă. Importurile originare din Republica Coreea ar fi putut contribui la prejudiciul suferit de industria din Uniune dar, având în vedere diferența de preț redusă dintre aceste importuri și piața din Uniune, se consideră că acestea nu ar fi putut afecta legătura de cauzalitate stabilită cu privire la importurile care fac obiectul unui dumping din EAU și Iran. Din cauza cotei de piață în scădere și a nivelului ridicat al prețurilor, nu există nicio dovadă că importurile originare din alte țări terțe au contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune. Mai mult decât atât, niciun alt factor cunoscut, precum performanța la export a industriei din Uniune, concurența din partea altor producători din Uniune, recesiunea economică, amplasarea geografică și lipsa integrării verticale, nu a contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune într-o măsură în care să fie afectată legătura de cauzalitate.

(111) Pe baza analizei de mai sus, care a realizat o distincție și o separare corespunzătoare între efectele tuturor factorilor cunoscuți care au un efect asupra situației industriei din Uniune de efectul prejudiciabil al importurilor care fac obiectul unui dumping, se concluzionează provizoriu că importurile originare din EAU și Iran au cauzat un prejudiciu material industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

INTERESUL UNIUNII

(112) În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă, în pofida concluziilor privind dumpingul, prejudiciul și cauzalitatea, existau motive convingătoare pentru a se ajunge la concluzia că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri în cazul de față. În acest sens și în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a analizat impactul probabil al măsurilor posibile asupra tuturor părților implicate, precum și consecințele probabile ale absenței unor astfel de măsuri.

(113) Comisia a trimis chestionare importatorilor independenți, furnizorilor de materii prime, utilizatorilor și asociațiilor acestora. În total, au fost trimise peste 50 de chestionare, însă au fost primite doar 13 răspunsuri în termenele-limită stabilite. În plus, 22 de utilizatori s-au implicat ulterior în anchetă, prin intermediul unor scrisori în care își exprimau opoziția față de orice eventuală măsură luată în cazul de față.

Interesul industriei din Uniune și al altor producători din Uniune

(114) Se așteaptă ca impunerea măsurilor privind importurile din EAU și Iran să prevină alte denaturări ale pieței și scăderea prețurilor, precum și să restabilească concurența loială. Aceasta ar oferi, la rândul său, industriei din Uniune o șansă de a-și remedia situația prin practicarea unor prețuri mai ridicate, creșterea volumelor de vânzări și a cotei de piață.

(115) În absența măsurilor, se preconizează că importurile originare din EAU și Iran vor continua să crească la prețuri scăzute care subcotează prețurile practicate de industria din Uniune. În acest caz, industria din Uniune nu ar avea posibilitatea de a-și îmbunătăți situația. Având în vedere situația financiară gravă a industriei din Uniune, se preconizează mai multe închideri de întreprinderi, ceea ce va determina scăderea ocupării forței de muncă.

(116) Nu există indicii potrivit cărora interesele celorlalți producători din Uniune care nu au cooperat activ la anchetă ar fi diferite de cele indicate pentru industria din Uniune.

(117) Întreprinderea iraniană a afirmat că impunerea măsurilor nu ar ajuta industria din Uniune pentru că ar determina doar noi investiții în alte țări exportatoare. Argumentul nu poate fi acceptat pentru că aceasta ar determina consecința logică că măsurile antidumping nu pot fi impuse niciodată asupra produselor pentru care investițiile pot fi redirecționate spre alte țări. De asemenea, aceasta ar însemna și refuzul de a oferi protecție împotriva practicilor comerciale neloiale din cauza posibilității apariției unor noi concurenți din țări terțe.

(118) Aceeași parte interesată a afirmat că nicio măsură nu ar putea remedia dezavantajul concurențial structural al industriei producătoare de PET din UE față de industria producătoare de PET din Asia și din Orientul Mijlociu. Acest argument nu a fost însă motivat suficient. Se cunoaște faptul că anumiți producători din Uniune eșantionați care sunt integrați vertical se află, de asemenea, într-o situație financiară dificilă. În plus, chiar dacă ar exista avantaje competitive (de exemplu, ca urmare a accesului mai ieftin la materii prime), s-ar constata oricum existența unui dumping din partea producătorilor-exportatori.

(119) În consecință, se concluzionează provizoriu că impunerea unor măsuri antidumping ar fi, în mod clar, în interesul industriei din Uniune.

Interesul importatorilor independenți din Uniune

(120) Astfel cum s-a menționat anterior, s-a recurs la eșantionare în cazul importatorilor independenți și, din două întreprinderi eșantionate, doar un agent de import (Global Services International, G.S.I.) a cooperat pe deplin la această anchetă răspunzând la chestionar. Importurile declarate de către agentul cooperant reprezintă o proporție semnificativă din totalitatea importurilor originare din țările în cauză în PA. Comisioanele aferente importurilor de PET reprezintă cea mai importantă parte a domeniului de activitate al G.S.I. Având în vedere că agentul lucrează pe bază de comision, nu se preconizează că instituirea unor taxe va avea un impact semnificativ asupra rezultatelor sale deoarece orice creștere efectivă a prețului importurilor ar fi suportată de către clienții săi.

(121) Niciun alt importator nu a prezentat informații relevante. Având în vedere că importurile originare din țările cu privire la care, la ora actuală, sunt în vigoare măsuri antidumping nu au fost întrerupte și că sunt disponibile importuri din țări în care nu există măsuri antidumping (de exemplu, Oman, SUA, Brazilia), se consideră că importatorii pot importa din aceste țări.

(122) În consecință, se concluzionează provizoriu că impunerea unor măsuri provizorii nu ar avea efecte negative asupra interesului importatorilor din UE.

Interesul furnizorilor de materii prime din Uniune

(123) Furnizorii de materii prime (doi de PTA și unul de MEG) au cooperat la anchetă, răspunzând la chestionar în termenul limită stabilit. Personalului unităților de producție din Europa și implicat în obținerea de PTA/MEG includea aproximativ 700 de angajați.

(124) Producătorii de PTA cooperanți comercializează aproximativ 50 % din achizițiile de PTA ale producătorilor din Uniune eșantionați. Producătorii de PTA sunt puternic dependenți de situația producătorilor de PET, care sunt cei mai importanți clienți ai lor. Prețurile scăzute ale PET determină prețuri mai scăzute practicate pentru PTA și marje mai mici pentru producătorii de PTA. Trebuie menționat că în prezent se desfășoară o anchetă antidumping și antisubvenții care vizează importurile de PTA originare din Thailanda, ceea ce înseamnă că este posibil ca producătorii de PTA din UE să se confrunte cu o concurență neloială din partea importurilor din Thailanda. În consecință, se consideră că impunerea unor măsuri în cazul importurilor de PET care fac obiectul unui dumping ar fi benefică pentru producătorii de PTA.

(125) Pentru furnizorul de MEG cooperant, MEG reprezintă mai puțin de 10 % din cifra totală de afaceri. Trebuie menționat faptul că, în ceea ce privește MEG, PET nu reprezintă singura și nici măcar cea mai importantă aplicație posibilă, iar producătorii de MEG sunt mai puțin dependenți de situația industriei PET. Cu toate acestea, dificultățile întâmpinate de industria PET poate avea un impact limitat asupra furnizorilor de MEG, cel puțin pe termen scurt și mediu.

(126) Ținând seama de cele menționate anterior, se concluzionează provizoriu că impunerea unor măsuri în cazul importurilor care fac obiectul unui dumping originare din EAU și Iran ar fi în interesul furnizorilor de materii prime.

Interesul utilizatorilor

(127) PET care face obiectul acestei proceduri (respectiv, cu un indice de vâscozitate de cel puțin 78 ml/g sau mai ridicat, așa numitele granule PET de tip alimentar) este folosit, în principal, pentru a fabrica recipiente pentru apă și alte băuturi. Utilizarea acestuia în scopul producerii altor ambalaje (pentru produse alimentare solide sau detergenți) și a foliilor este în dezvoltare, însă rămâne relativ limitată. Recipientele din PET sunt fabricate în două etape: (i) mai întâi, se realizează o preformă prin injectarea PET și (ii) ulterior preforma este încălzită și suflată sub forma unui recipient. Fabricarea recipientelor poate fi un proces integrat (adică aceeași societate cumpără PET, realizează fabricarea unei preforme și suflarea acesteia sub formă de recipient) sau se poate limita la a doua etapă (suflarea preformei într-un recipient). Preformele pot fi relativ ușor de transportat deoarece sunt compacte și de mici dimensiuni, în timp ce recipientele goale sunt instabile și, din cauza dimensiunilor, transportarea lor este foarte costisitoare.

(128) Recipientele din PET sunt umplute cu apă și/sau alte băuturi de către firmele de îmbuteliere (denumite în continuare îmbuteliatori). Întreprinderile de îmbuteliere sunt adesea implicate în sectorul PET, fie prin intermediul unor operațiuni integrate de fabricare, fie în cadrul unor contracte de furnizare pe bază de comandă (tolling agreements) cu prelucrători subcontractați și/sau producători de recipiente în numele cărora negociază prețurile pentru PET cu producătorul (soft tolling) sau chiar cumpără PET pentru propriile lor butelii (hard tolling).

(129) În consecință, se pot distinge două categorii de utilizatori:

Prelucrători și/sau producători de recipiente – care cumpără PET direct de la producători, îl transformă în preforme (sau recipiente) și îl vând mai departe pentru prelucrarea în aval (sau umplere) și

Îmbuteliatorii – care cumpără PET pentru prelucrătorii și/sau producătorii de recipiente subcontractați (hard tolling) sau negociază prețul la care prelucrătorul și/sau producătorul de recipiente subcontractat va obține PET (soft tolling).

Prelucrătorii

(130) Producătorii de preforme sunt principalii utilizatori de granule PET de tip alimentar. Patru prelucrători, reprezentând 16 % din consumul Uniunii în PA, au cooperat pe deplin la anchetă (adică au dat răspunsuri complete la chestionare în termenele-limită). Așa cum s-a menționat mai sus, un număr semnificativ de prelucrători s-au implicat ulterior în anchetă, prin intermediul unor scrisori în care își exprimau opoziția, dar nu au prezentat date verificabile cu privire la consumul lor. Agentul de import cooperant a susținut, în timpul unei audieri, că peste 80 % dintre utilizatorii din UE se opun acestor măsuri. Totuși, aceste informații nu au fost suficient de fundamentate și nu au putut fi verificate.

(131) O asociație reprezentând prelucrătorii europeni de mase plastice (EuPC) a afirmat în cadrul unei audieri că adoptă o poziție neutră față de această procedură. Deși unii dintre membrii acesteia se opun oricărei măsuri, nivelul actual al prețurilor practicate pentru PET pe piața europeană nu este sustenabil în cazul întreprinderilor de reciclare a PET. Întreprinderile de reciclare a PET (de asemenea reprezentate de către EuPC) sunt favoarea măsurilor. Cu toate acestea, într-un stadiu ulterior al anchetei, asociația și-a schimbat poziția și și-a exprimat dezacordul față de impunerea măsurilor. Asociația a afirmat că impunerea măsurilor ar determina costuri excesive pentru industria de prelucrare a maselor plastice din UE, care este compusă în special din întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Asociația a afirmat că IMM-urile nu ar putea absorbi prețuri mai ridicate pentru PET, ceea ce le-ar forța fie să-și înceteze activitatea, fie să opteze pentru relocalizarea în afara UE. Până în prezent, nu au fost prezentate alte elemente care să motiveze această afirmație.

(132) Numărul total al angajaților din cadrul prelucrătorilor cooperanți a ajuns la 1300, în timp ce numărul de angajați declarat ai prelucrătorilor care s-au implicat ulterior în anchetă s-ar ridica la încă 6000 de persoane. Agentul de import și clienții acestuia au indicat în timpul audierii un nivel al ocupării forței de muncă în cazul prelucrătorilor de aproximativ 20000 de persoane. Informațiile privind ocuparea forței de muncă vor fi verificate ulterior.

(133) Pe baza informațiilor disponibile, PET utilizat pentru a produce preforme se ridică la 70 %-80 % din costul total de producție al prelucrătorilor. În consecință, acesta este un element de cost esențial pentru aceste întreprinderi. Până în prezent, ancheta a indicat că, în medie, prelucrătorii cooperanți înregistrează deja pierderi. Având în vedere faptul că majoritatea prelucrătorilor sunt întreprinderi mici și mijlocii locale, acestea ar putea avea, pe termen scurt și mediu, doar posibilități limitate de a transfera orice creștere a costurilor, în special în cazul în care clienții acestora (întreprinderile de îmbuteliere) sunt actori importanți cu o poziție de negociere mult mai bună. Totuși, contractele (în mod normal negociate anual) de vânzare a preformelor și/sau recipientelor includ adesea un mecanism destinat reflectării variației prețurilor practicate pentru PET.

(134) Prelucrătorii și agentul de import cooperant au susținut că măsurile vor determina unii fabricanți importanți de preforme să își transfere liniile de producție standardizate în țări situate în vecinătatea UE. Având în vedere că costul transportării preformelor pe o distanță limitată este relativ scăzut, acest proces are deja loc într-o anumită măsură. Totuși, pentru moment, considerente asemenea amplasării în apropierea clientului sau flexibilitatea livrărilor par să compenseze avantajele pe care le-ar putea oferi țările vecine. Având în vedere că nivelul măsurilor propuse este unul moderat, se consideră, în mod provizoriu, că avantajele producerii de preforme în afara UE nu ar trebui să fie mai mari decât dezavantajele actuale. În plus, având în vedere costul transportului, se preconizează că relocalizarea va reprezenta o alternativă doar pentru întreprinderile ale căror clienți sunt situați în apropierea garnițelor UE, nu și pentru prelucrătorii ai căror clienți se află în alte zone din UE.

(135) Prelucrătorii și agentul de import cooperant au mai afirmat că măsurile ar putea determina doar o ameliorare pe termen scurt a situației producătorilor de PET. Aceștia au susținut că, pe termen lung și mediu, o dată ce fabricanții de preforme părăsesc UE, pe piața UE s-ar înregistra o cerere insuficientă pentru producătorii de PET, iar scăderea prețurilor va obliga, în ultimă instanță, producătorii de PET să își închidă întreprinderile sau se le transfere în țări din afara UE. Având în vedere afirmațiile din considerentul anterior și dat fiind faptul că se consideră, în mod provizoriu, că din punct de vedere financiar nu este încă necesar ca fabricanții de preforme să se își transfere capacitățile de producție în afara UE, este improbabil ca această ipoteză să se adeverească.

(136) În consecință, în mod provizoriu, nu se poate exclude faptul că impunerea măsurilor va avea un impact semnificativ asupra costurilor de producție ale prelucrătorilor. Totuși, având în vedere incertitudinile cu privire la posibilitatea fabricanților de preforme și/sau recipiente de a transfera creșterea costurilor către clienții lor, impactul asupra profitabilității prelucrătorilor și rezultatelor generale ale acestora nu poate fi stabilit, în mod clar, în această etapă provizorie.

Îmbuteliatorii

(137) Șase întreprinderi de îmbuteliere, inclusiv filiale ale Coca-Cola Co., Nestle Waters, Danone și Orangina, au cooperat la anchetă, adică au răspuns la toate întrebările din chestionar în termenele-limită stabilite. Acestea reprezintă aproximativ 11 % din consumul de PET din Uniune în PA. Formatul informațiilor furnizate nu permite identificarea cu ușurință a numărului de angajați implicați în procesele de producție care utilizează PET. Totuși, acesta este estimat, în mod provizoriu, la aproximativ 6000 de persoane. Pe baza informațiilor disponibile, se estimează că întreaga industrie de îmbuteliere din Uniune are în jur de 40000 și 60000 de angajați direct implicați în procesele de producție care utilizează PET.

(138) Pe baza informațiilor disponibile, costul PET din costul total al îmbuteliatorilor cooperanți variază între 1 % și 14 %, în funcție de costul altor componente utilizate în procesul de producție a produselor lor respective. Informațiile disponibile indică faptul că PET tinde să reprezinte un element de cost important pentru producătorii de ape minerale (în special cele care nu sunt vândute sub marcă), în timp ce pentru îmbuteliatorii de băuturi nealcoolice acesta ar reprezenta doar un element de cost marginal. Informațiile din dosar indică faptul că, în anumite cazuri, costurile pentru PET pot reprezenta până la 20 % din prețul final al apei minerale practicat în cazul clienților. Se estimează că, în medie, costul PET poate reprezenta până la 10 % din costul total al întreprinderilor de îmbuteliere.

(139) Având în vedere cele de mai sus, se consideră că orice creștere a prețurilor pentru PET după impunerea măsurii propuse va avea doar un impact limitat (o creștere a costurilor sub 2 %) asupra situației generale a întreprinderilor de îmbuteliere, chiar dacă, după cum se susține, acestea ar întâmpina dificultăți în a transfera creșterea costului către clienți, situație în orice caz improbabilă cel puțin pe termen scurt și mediu.

Deficitul de aprovizionare cu PET

(140) Mai multe părți interesate au susținut că impunerea măsurilor ar determina un deficit de aprovizionare cu PET pe piața UE și că producătorii din Uniune nu dispun de capacități suficiente pentru a face față cererii existente.

(141) În această privință, trebuie amintit faptul că producătorii din Uniune și-au desfășurat activitatea doar la 69 % din capacitate în PA și dispun de o capacitate suficientă de rezervă pentru a înlocui, dacă ar fi necesar, importurile provenite din EAU și Iran. Totuși, scopul taxei nu trebuie să fie cel de a descuraja toate importurile, ci doar de a restabili concurența loială pe piață. În plus, sunt disponibile, de asemenea, alte surse de aprovizionare.

(142) În plus, se preconizează că industria reciclării PET își va crește producția în cazul în care prețul practicat în Uniune pentru PET virgin este menținut la un nivel rezonabil și nu se permite scăderea acestuia din cauza concurenței neloiale.

Alte argumente

(143) Exportatorul iranian a afirmat că impunerea măsurilor împotriva PET din Iran ar avea un efect negativ disproporționat ținând cont de statutul de țară în curs de dezvoltare al Iranului și de faptul că exportatorii iranieni se confruntă deja cu dezavantaje grave ca urmare a sancțiunilor internaționale. Comisia adoptă în mod constant măsuri antidumping atât împotriva țărilor în curs de dezvoltare, cât și a țărilor dezvoltate, ori de câte ori cerințele juridice autorizează o astfel de acțiune. În plus, existența unor sancțiuni în vigoare împotriva Iranului este un element irelevant în conformitate cu normele antidumping existente.

Concluzie privind interesul Uniunii

(144) În concluzie, se așteaptă ca impunerea măsurilor asupra importurilor originare din EAU și Iran să ofere o șansă atât industriei din Uniune, cât și altor producători din Uniune de a-și îmbunătăți situația prin practicarea unor prețuri mai ridicate, creșterea volumelor de vânzări și a cotei de piață. Cu toate că este posibil să se producă unele efecte negative sub forma creșterii costurilor pentru utilizatori (în principal pentru prelucrători), acestea pot fi compensate cu ajutorul beneficiilor oferite producătorilor și furnizorilor acestora.

(145) Restabilirea concurenței loiale și menținerea unui nivel rezonabil al prețurilor în UE vor încuraja reciclarea PET, contribuind astfel la protecția mediului. Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona în mod provizoriu că nu există motive decisive pentru ca măsurile să nu fie impuse în cazul de față. Este posibil să fie necesară o revizuire a acestei evaluări preliminare într-o etapă finală, după verificarea răspunsurilor la chestionar ale utilizatorilor și după continuarea anchetei.

MĂSURILE ANTIDUMPING PROVIZORII

(146) Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la dumping, prejudiciul rezultat, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui impuse măsuri provizorii pentru importurile produsului în cauză originare din Iran și Emiratele Arabe Unite, pentru a preveni și alte prejudicii cauzate industriei din Uniune de către importurile care fac obiectul unui dumping.

(147) În ceea ce privește importurile produsului în cauză originare din Pakistan, nu s-a constatat în mod provizoriu nicio practică de dumping, astfel cum se indică mai sus. În consecință, nu ar trebui impusă nicio măsură provizorie.

Nivelul de eliminare a prejudiciului

(148) Măsurile provizorii asupra importurilor originare din EAU și Iran ar trebui să fie impuse la un nivel suficient pentru a elimina efectul prejudiciabil cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a depăși marja de dumping constatată. Pentru a calcula valoarea taxei necesare pentru eliminarea efectelor practicilor de dumping prejudiciabile, se consideră că măsurile ar trebui să permită industriei din Uniune să își acopere costurile și să obțină, înainte de impozitare, profitul pe care l-ar obține în condiții normale de concurență, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping.

(149) Uniunea a susținut existența unui profit țintă de 7,5 %, utilizat în ancheta împotriva Republicii Populare Chineze. Totuși, pe parcursul perioadei luate în considerare, industria din Uniune nu a realizat niciodată un asemenea profit (în realitate, aceasta nu a fost niciodată profitabilă) și, în general, a afirmat că își desfășoară activitatea la marje destul de reduse. Cel mai ridicat profit realizat de două întreprinderi eșantionate în decursul unui an din perioada luată în considerare a fost de 3 %. În aceste circumstanțe, un profit țintă de 5 % a fost considerat, în mod provizoriu, cel mai potrivit.

(150) Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune. Prețul neprejudiciabil a fost stabilit prin deducerea marjei reale de profit din prețul franco fabrică și prin adăugarea la pragul de rentabilitate astfel calculat, la care nu s-ar înregistra pierderi, a marjei profitului țintă menționate mai sus.

(151) Având în vedere faptul că, în decursul PA, prețurile materiilor prime și, în consecință, cele ale PET, au înregistrat variații semnificative, s-a considerat adecvată calcularea nivelului de eliminare a prejudiciului pe baza datelor trimestriale. Țara Nivelul de eliminare a prejudiciului Iran 17,0 % Pakistan 15,2 % EAU 18,5 %

Măsuri provizorii

(152) Prin prisma celor de mai sus și în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, se consideră că ar trebui impusă o taxă antidumping provizorie asupra importurilor produsului în cauză originare din Iran și Emiratele Arabe Unite la cel mai scăzut nivel de eliminare a prejudiciului și dumpingului constatat, în conformitate cu regula taxei celei mai mici.

(153) Pe baza celor de mai sus și în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, se consideră că valoarea taxei propuse pentru produsul în cauză originar din Iran ar trebui să fie bazată pe un nivel de eliminare a prejudiciului de 17 %. În plus, cuantumul taxei propuse pentru produsul în cauză originar din Emiratele Arabe Unite ar trebui să aibă la bază un dumping de 6,6 %. Nu ar trebui instituite măsuri provizorii în cazul importurilor produsului în cauză originare din Pakistan.

(154) Trebuie menționat că o anchetă antisubvenție a fost desfășurată în paralel cu ancheta antidumping care vizează importurile de PET din Iran, Pakistan și Emiratele Arabe Unite. Întrucât, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din regulamentul de bază, niciun produs nu poate fi supus în același timp atât unor taxe antidumping, cât și unor taxe compensatorii în vederea remedierii aceleiași situații care rezultă din dumping sau din acordarea unei subvenții la export, se consideră că ar trebui să se determine dacă și în ce măsură subvenția și marja de dumping rezultă din aceeași situație.

(155) În ceea ce privește sistemele de subvenții care au constituit subvenții la export în sensul articolului 4 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene, marjele de dumping provizorii stabilite pentru producătorul-exportator din Iran se explică parțial prin existența subvențiilor la export compensatorii. Cu toate acestea, având în vedere că se aplică același nivel de eliminare a prejudiciului atât în cazul anchetei antidumping, cât și în cazul celei antisubvenție, nu se propune nicio taxă antidumping provizorie împotriva Iranului.

(156) Astfel cum s-a menționat anterior la considerentul 15, costurile și prețurile PET fluctuează în mod semnificativ, în perioade de timp relativ scurte. Prin urmare, s-a considerat adecvată impunerea unor taxe sub forma unei sume specifice pe tonă. Această sumă rezultă din aplicarea nivelului taxei antidumping la prețurile de export CIF utilizate la calcularea marjei de dumping.

(157) Pe baza celor de mai sus și luând în considerare concluziile enunțate în Regulamentul de instituire a unei taxe compensatorii provizorii [Regulamentul (UE) nr. 473/2010 al Comisiei], valorile taxei antidumping propuse, exprimate la un preț CIF franco la frontiera Uniunii înainte de vămuire, sunt, în mod provizoriu, următoarele: Țara Marja de subvenție totală din care subvenție la export Marja de dumping Marjă de prejudiciu (pe bază trimestrială) Taxă compensatorie provizorie Taxă antidumping provizorie % Suma (EUR/t) % Suma (EUR/t) Iran 53 % 2 % 28,6 % 17,0 % 17,0 % 142,97 0 % 0 EAU 5,1 % 0 % 6,6 % 18,5 % 5,1 % 42,34 6,6 % 54,80

Dispoziție finală

(158) În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de inițiere să își poată face cunoscute în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În afară de aceasta, trebuie să se precizeze că concluziile privind instituirea de taxe adoptate în sensul prezentului regulament sunt provizorii și pot fi reexaminate pentru instituirea oricăror măsuri definitive,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Se impune o taxă definitivă antidumping la importurile de polietilen tereftalat având un număr de viscozitate de 78 ml/g sau mai mare, în conformitate cu Standardul ISO 1628-5, intrând în prezent sub incidența codului NC 39076020 și originare din Iran și Emiratele Arabe Unite.

(2) Rata taxei antidumping provizorii, aplicabilă prețului net franco la frontiera Uniunii înainte de vămuire, se stabilește pentru produsele descrise la alineatul (1) după cum urmează: Țara Nivelul taxei antidumping (EUR/tonă) Iran: toate întreprinderile 0 Emiratele Arabe Unite: toate întreprinderile 54,80

(3) În cazurile în care bunurile s-au deteriorat înainte de punerea în liberă circulație și, prin urmare, prețul efectiv plătit sau de plătit este calculat proporțional pentru a determina valoarea în vamă în conformitate cu articolul 145 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar, nivelul taxei antidumping, calculat pe baza sumelor menționate anterior, este redus proporțional cu prețul efectiv plătit sau de plătit.

(4) Punerea în liberă circulație în Uniune a produsului menționat la alineatul (1) este condiționată de depunerea unei garanții echivalente cu valoarea taxei provizorii.

(5) Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2 Fără a aduce atingere articolului 20 din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului, părțile interesate pot solicita să fie informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora a fost adoptat prezentul regulament, își pot prezenta în scris punctele de vedere și pot înainta o cerere pentru a fi audiate de către Comisie, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. În conformitate cu articolul 21 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului, părțile în cauză pot prezenta observații privind aplicarea prezentului regulament în termen de o lună de la data intrării sale în vigoare.

Articolul 3 Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Articolul 1 din prezentul regulament se aplică pe o perioadă de șase luni.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 31 mai 2010. Pentru Comisie Președintele José Manuel Barroso

Versions

1. 2010-05-31