Address https://gelex.eu/eli/EU/act/2020/526@2020-04-15/ro

Contents

1. Preamble
2. Articolul 1

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene, în special articolul 15 și articolul 24 alineatul (1),

întrucât: PROCEDURA

(1) La 17 martie 2016, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/387 de instituire a unei taxe compensatorii definitive asupra importurilor de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) originare din India (denumit în continuare regulamentul în litigiu).

Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene

(2) Jindal Saw Limited (denumită în continuare Jindal) și importatorul afiliat al acesteia, Jindal Saw Italia SpA (denumite în continuare, împreună, reclamanții), au contestat regulamentul antisubvenție în litigiu în fața Tribunalului. La 10 aprilie 2019, Tribunalul a pronunțat hotărârea în cauza T-300/16 privind regulamentul în litigiu (denumită în continuare hotărârea).

(3) Tribunalul a constatat că calculul valorii beneficiului obținut de Jindal rezultat din furnizarea de minereu de fier prin intermediul unei remunerații mai mici decât ar fi adecvată, a încălcat articolul 6 litera (d) din regulamentul antisubvenție de bază în vigoare la momentul anchetei inițiale (denumit în continuare regulamentul antisubvenție de bază). În special, Tribunalul a considerat că costurile de transport suportate efectiv de Jindal pentru transportul de la exploatarea minieră la uzina sa din India erau mai mari decât cele luate în considerare de Comisie la calcularea prețului mediu de achiziție a minereului de fier din India. În opinia Tribunalului, o astfel de diferență în ceea ce privește costurile de transport înseamnă că prețul la care Jindal achiziționează minereu de fier pe piața indiană a fost, de fapt, mai mare decât prețul mediu de achiziție utilizat de Comisie pentru a determina nivelul remunerației, ceea ce a avut un impact inevitabil asupra beneficiilor care ar putea fi acordate acestui producător-exportator. În consecință, Tribunalul a constatat că Comisia a încălcat articolul 3 alineatul (2) și articolul 6 litera (d) din regulamentul antisubvenție de bază (selectând în mod eronat și aleatoriu anumite elemente ale costurilor de livrare ale societății Jindal pentru calcularea costurilor standard medii de transport), precum și articolul 15 alineatul (1) al treilea paragraf din regulamentul antisubvenție de bază (stabilind taxa compensatorie la un nivel mai mare decât subvențiile care pot face obiectul unor măsuri compensatorii).

(4) Tribunalul a constatat, de asemenea, că Comisia a săvârșit o eroare în calculele sale privind subcotarea în cazul reclamanților. În acest caz, pe de o parte, în ceea ce privește industria din Uniune, Comisia a ținut seama fie de prețurile la nivel franco fabrică ale entităților producătoare atunci când acestea au vândut direct cumpărătorilor independenți, fie de prețurile la nivel franco fabrică ale entităților vânzătoare. Pe de altă parte, în ceea ce privește vânzările efectuate de Jindal pe piața Uniunii, Comisia a utilizat ca preț de pornire pentru a ajunge la un preț franco vămuit comparabil în UE, prețul de export, astfel cum a fost construit în contextul stabilirii marjei de dumping (prin urmare, ținând seama de costurile VAG plus profiturile entităților din UE afiliate societății Jindal). Potrivit Tribunalului, comercializarea produselor nu direct de producător, ci prin intermediul unor entități de vânzări afiliate implică existența unor costuri și a unei marje de profit proprii acestor entități, astfel încât prețurile facturate cumpărătorilor independenți ar fi în general mai mari decât prețurile practicate de producători în vânzările lor directe către astfel de cumpărători și, prin urmare, nu pot fi asimilate acestora din urmă. Prin urmare, Tribunalul a considerat că, prin faptul că a efectuat, pentru compararea prețurilor în contextul calculării subcotării, asimilarea dintre prețurile facturate de entitățile de vânzări cumpărătorilor independenți și prețurile practicate de producători în vânzările lor directe către acești cumpărători numai în ceea ce privește produsul similar al industriei din Uniune, Comisia a luat în considerare pentru produsul respectiv un preț care a fost mărit și, prin urmare, nefavorabil societății Jindal Saw, care a efectuat majoritatea vânzărilor sale în Uniune prin intermediul entităților de vânzări. Tribunalul consideră că aceasta a fost o eroare produsă la calcularea subcotării prețurilor produsului în cauză, întrucât calculul subcotării nu a fost realizat prin compararea prețurilor la același nivel comercial. Prin urmare, Tribunalul a identificat o eroare în faptul că Comisia a dedus costurile și profitul rezultate din vânzare ale entităților de vânzări din Uniune afiliate Jindal din vânzările către primul cumpărător independent, în timp ce costurile și profitul rezultate din vânzare ale entităților de vânzări afiliate industriei din Uniune nu au fost deduse din prețurile de vânzare ale industriei din Uniune către primul cumpărător independent. Tribunalul a considerat că cele două prețuri nu au fost comparate în mod simetric, la același nivel comercial.

(5) Drept rezultat, Tribunalul a constatat încălcarea de către Comisie și a articolului 8 alineatul (1) din regulamentul antisubvenție de bază. Întrucât subcotarea, astfel cum a fost calculată în regulamentul în litigiu, a stat la baza concluziei potrivit căreia importurile produsului în cauză au constituit punctul de plecare al prejudiciului cauzat industriei din Uniune, Tribunalul a constatat că existența unei legături de cauzalitate între importurile subvenționate și prejudiciul cauzat industriei din Uniune ca o condiție necesară pentru impunerea unei taxe antisubvenție în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din regulamentul antisubvenție de bază, a putut fi, de asemenea, viciată.

(6) Mai mult, Tribunalul a constatat că nu se putea exclude posibilitatea ca, în cazul în care subcotarea prețurilor a fost calculată corect, marja de prejudiciu a industriei din Uniune să fi fost stabilită la un nivel inferior celui al ratei subvenției. În acel caz, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) al treilea paragraf din regulamentul antisubvenție de bază, valoarea taxei compensatorii ar trebui să fie redusă la un nivel care ar fi suficient pentru a elimina prejudiciul respectiv.

(7) Având în vedere considerațiile de mai sus, Tribunalul a anulat regulamentul în litigiu în ceea ce privește societatea Jindal Saw Limited.

Punerea în aplicare a hotărârii Tribunalului

(8) În conformitate cu articolul 266 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare TFUE), instituțiile Uniunii sunt obligate să ia măsurile impuse de executarea hotărârii Curții de Justiție. În caz de anulare a unui act adoptat de instituțiile Uniunii în contextul unei proceduri administrative, cum ar fi, în cazul de față, ancheta antisubvenție, executarea hotărârii Tribunalului constă în înlocuirea actului anulat cu un nou act, în care este eliminată ilegalitatea identificată de către Tribunal.

(9) În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, procedura de înlocuire a unui act anulat poate fi reluată chiar din punctul în care a intervenit ilegalitatea. Aceasta implică, în special, faptul că, într-o situație în care este anulat un act care încheie o procedură administrativă, anularea respectivă nu afectează în mod necesar actele pregătitoare, cum ar fi deschiderea procedurii antisubvenție. De exemplu, în cazul în care un regulament de instituire a unor măsuri compensatorii definitive este anulat, procedura rămâne deschisă, deoarece numai actul de încheiere a procedurii a dispărut din ordinea juridică a Uniunii, cu excepția cazului în care ilegalitatea s-a produs în etapa de deschidere. Reluarea procedurii administrative prin reinstituirea de taxe compensatorii asupra importurilor care au fost efectuate în perioada de aplicare a regulamentului anulat nu poate fi considerată contrară principiului neretroactivității.

(10) În speță, Tribunalul a anulat regulamentul în litigiu în ceea ce privește Jindal Saw Limited, pe motiv că, în ceea ce privește furnizarea de minereu de fier, Comisia a calculat în mod eronat valoarea subvenției de care a beneficiat Jindal și că a săvârșit o eroare atunci când a stabilit existența unei subcotări semnificative. Cea de-a doua eroare ar fi putut modifica, potențial, analiza legăturii de cauzalitate precum și marja de prejudiciu.

(11) Rămân complet valabile constatările din cadrul regulamentului antisubvenție în litigiu care nu au fost contestate sau care au fost contestate dar respinse de Tribunal sau care nu au fost examinate de Tribunal și, prin urmare, nu au dus la anularea regulamentului în litigiu.

(12) Ca urmare a hotărârilor Tribunalului în cauza T-300/16 din 10 aprilie 2019, Comisia a decis, prin intermediul unui Aviz (denumit în continuare avizul de redeschidere), să redeschidă parțial ancheta antisubvenție privind importurile de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal), care au condus la adoptarea regulamentului în litigiu și să reia ancheta din punctul în care s-a produs neregula. Domeniul de aplicare al redeschiderii s-a limitat la punerea în aplicare a hotărârii pronunțate de Tribunal în ceea ce privește Jindal Saw Limited.

(13) Ulterior, la 22 iulie 2019, Comisia a decis să supună înregistrării importurile de anumite tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) originare din India și fabricate de Jindal Saw Limited și a solicitat autorităților vamale naționale să aștepte publicarea regulamentului de punere în aplicare relevant al Comisiei, de reinstituire a taxelor, înainte de a decide asupra cererilor de rambursare și de restituire a taxelor compensatorii, în ceea ce privește importurile Jindal Saw Limited (denumit în continuare regulamentul de înregistrare).

(14) Comisia a informat părțile interesate cu privire la redeschiderea anchetei și le-a invitat să prezinte observații.

OBSERVAȚII FORMULATE DE PĂRȚILE INTERESATE

(15) Comisia a primit observații din partea industriei din Uniune și a doi producători-exportatori.

(16) În ceea ce privește calcularea subvenției, reclamantul (SG PAM) a reamintit că Tribunalul a constatat numai supraestimarea de către Comisie a avantajului acordat Jindal în ceea ce privește achiziționarea de minereu de fier prin intermediul unei remunerații mai mici decât ar fi adecvată din cauza unei evaluări necorespunzătoare a costurilor de transport, în timp ce Tribunalul a validat raționamentul Comisiei și a respins toate celelalte obiecții. Prin urmare, executarea hotărârii a impus doar reevaluarea de către Comisie a costurilor de transport pentru recalcularea avantajului în cauză.

(17) Conform afirmațiilor Jindal, Comisia nu le putea cere autorităților vamale naționale să nu ramburseze și/sau să nu remită taxele antidumping colectate în temeiul regulamentului în litigiu. Aceasta a susținut că situația din prezenta cauză este diferită de cea din hotărârea Deichmann. Jindal a susținut, de asemenea, că taxele nu pot fi reinstituite cu efect retroactiv. Potrivit Jindal, regulamentul în litigiu a fost anulat în întregime, ceea ce înseamnă că a fost eliminat din ordinea juridică a Uniunii cu efect retroactiv, în timp ce, în hotărârea Deichmann, nu exista niciun element de natură să afecteze validitatea regulamentului definitiv. În plus, Jindal a susținut că ilegalitatea constatată în ceea ce privește analiza subcotării prețurilor are ca rezultat invalidarea întregii analize a Comisiei referitoare la legătura de cauzalitate. În opinia Jindal, aceasta înseamnă că taxele, în integralitatea lor, nu ar fi trebuit să fie nici instituite, nici reinstituite, întrucât întreaga analiză a prejudiciului și a legăturii de cauzalitate a fost viciată. În urma comunicării constatărilor, Jindal a repetat aceste afirmații fără a furniza argumente suplimentare.

(18) Comisia a amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, în cazul în care Tribunalul declară nulitatea unui regulament de instituire a taxelor, acestea trebuie considerate ca nefiind vreodată datorate legal în sensul articolului 236 din Codul vamal și trebuie, în principiu, să fie rambursate de autoritățile vamale naționale în condițiile prevăzute în acest scop. Cu toate acestea, Tribunalul a statuat, de asemenea, că acoperirea exactă a unei declarații de nevaliditate pronunțate de Tribunal într-o hotărâre și, în consecință, a obligațiilor care decurg din aceasta trebuie să fie determinată în fiecare caz concret, ținând seama nu numai de dispozitivul acestei hotărâri, ci și de motivele care constituie temeiul său esențial.

(19) În cazul de față, Tribunalul a constatat o eroare la calcularea cuantumului beneficiului în ceea ce privește furnizarea de minereu de fier prin intermediul unei remunerații mai mici decât ar fi adecvată. Această eroare a afectat numai una dintre subvențiile care fac obiectul unor măsuri compensatorii în ancheta inițială (reprezentând 3,91 % din subvenționarea totală ad valorem, de 8,7 %). Prin urmare, eroarea nu a putut aduce nivelul taxelor sub pragurile de minimis.

(20) Mai mult, Tribunalul a pus sub semnul întrebării metoda de calcul a subcotării în cazul Jindal și impactul său asupra cauzalității, precum și eventualul impact al acesteia asupra marjei de prejudiciu cauzate de Jindal la punctele 255-259 din hotărâre. Cu toate acestea, elementele respective nu au pus în discuție validitatea tuturor celorlalte constatări cuprinse în regulamentul în litigiu și care pot susține validitatea constatărilor finale ale Comisiei privind prejudiciul, astfel cum se detaliază în considerentul 30. În orice caz, chiar dacă constatările anchetei redeschise ar fi că nu ar trebui reinstituite taxe compensatorii, autoritățile vamale ar avea posibilitatea de a rambursa întreaga valoare a taxelor care au fost colectate de la adoptarea regulamentului în litigiu.

(21) În plus, Curtea de Justiție a statuat în mod constant că articolul 10 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază nu se opune reinstituirii unor taxe antidumping asupra importurilor efectuate în perioada de aplicare a regulamentelor declarate nule. Comisia consideră că respectivele constatări se aplică și în cazul taxelor compensatorii, deoarece articolul 16 din regulamentul antisubvenție de bază care este în prezent în vigoare nu se opune nici reinstituirii unor taxe compensatorii asupra importurilor efectuate în perioada de aplicare a regulamentelor declarate nule. În consecință, astfel cum se explică în considerentul 15 din regulamentul de înregistrare, reluarea procedurii administrative și eventuala reinstituire a taxelor nu pot fi considerate contrare principiului neretroactivității. De fapt, avizul de redeschidere a informat deja părțile interesate, inclusiv importatorii, că orice datorie viitoare, în cazul în care se justifică, ar deriva din constatările reexaminării. Astfel, afirmația formulată de Jindal, conform căreia taxele nu pot fi reinstituite în urma redeschiderii anchetei inițiale, a fost respinsă.

(22) Jindal a susținut, de asemenea, că, pentru a se conforma hotărârii Tribunalului, Comisia trebuie să utilizeze prețurile reale ale societății Jindal către primii săi clienți independenți. Societatea a subliniat că Comisia nu trebuie să construiască prețurile filialelor de vânzări ale industriei din Uniune. Jindal a susținut că acest lucru ar fi contrar punctului 251 din hotărâre, în care Tribunalul a statuat: […] că prețurile utilizate pentru calcularea subcotării trebuiau să fie prețuri negociate cu cumpărătorii neafiliați, și anume prețuri care puteau fi luate în considerare de către aceștia pentru a decide dacă cumpărau produsele din industria din Uniune sau produsele producătorilor-exportatori în discuție, iar nu prețurile într-un stadiu intermediar. În această privință, Comisia a considerat că, în Kazchrome, și anume sursa citată de Tribunal în Hotărârea Jindal, Tribunalul nu a mers atât de departe încât să ajungă la concluzii atât de categorice ca cele formulate de Jindal (și anume că, în toate cazurile, atunci când se efectuează calcule privind subcotarea, contează prețurile reale practicate de entitățile vânzătoare afiliate ale producătorului-exportator în UE). De fapt, Tribunalul a fost precaut în cauza Kazchrome atunci când a afirmat că concluzia care rezultă din analiza de mai sus nu privește decât prezenta cauză. Comisia este de părere că prețurile CIF vămuite în porturile de vămuire pot fi utilizate în contextul examinării efectelor importurilor subvenționate asupra prețurilor, prin calcule specifice ale subcotării. La acest nivel, importurile se află în concurență, în mod normal, cu prețurile industriei din Uniune, deoarece, la acest nivel, comercianții își fac alegerea de a se aproviziona cu produsul fabricat de industria din Uniune sau de producătorii-exportatori. Încercarea de a estima care sunt aceste prețuri vămuite în contextul în care producătorul-exportator vinde prin intermediul unor entități afiliate din Uniune în scopul calculării subcotării prețurilor nu este diferită de situația în care Comisia utilizează în mod direct pentru comparație prețurile CIF vămuite ale producătorilor-exportatori atunci când vând direct în Uniune. Astfel, trimiterile la prețurile negociate atât în cauza Kazchrome, cât și ulterior, în cauza Jindal, trebuie înțelese în contextul lor adecvat.

(23) Jindal a susținut, de asemenea, că Comisia ar trebui să corecteze alte deficiențe și erori de calcul, care au apărut după adoptarea regulamentului în litigiu. După cum s-a explicat în avizul de redeschidere, constatările formulate în cadrul regulamentului în litigiu care nu au fost contestate sau care au fost contestate dar respinse de hotărârea tribunalului sau nu au fost examinate de acesta și, prin urmare, nu au dus la anularea regulamentului în litigiu, rămân valabile în totalitate. Prin urmare, Comisia nu are obligația de a analiza acuzațiile privind aspecte care depășesc ceea ce Tribunalul a considerat că este ilegal.

(24) Celălalt producător-exportator, Electrosteel Castings Ltd. (ECL), a susținut că, în cazul în care Comisia stabilește că importurile provenite de la Jindal nu au fost cauza unui prejudiciu cauzat industriei din Uniune, ar trebui să reevalueze dacă măsurile ar trebui menținute împotriva importurilor ECL. Acesta a afirmat, de asemenea, că, în cazul în care Comisia corectează marjele Jindal, atunci și marjele ECL ar trebui corectate. În urma comunicării constatărilor, ECL, susținut de guvernul Indiei, a reiterat aceste afirmații și a susținut că recalcularea marjelor sale este o consecință necesară a redeschiderii acestei proceduri. Prin urmare, Comisia ar trebui să efectueze acest exercițiu din oficiu.

(25) În ceea ce privește prima afirmație a ECL, Comisia a observat că, astfel cum s-a menționat în considerentul 30, Comisia nu a trebuit să recalculeze marja de subcotare a ECL în cazul de față. În orice caz, chiar și după recalcularea subcotării de către Jindal, în conformitate cu abordarea descrisă în secțiunea 4.2 de mai jos, Comisia a stabilit că exista în continuare o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unor subvenții și prejudiciul suferit de industria din Uniune, astfel cum se prevede în secțiunea 4.4. Prin urmare, această afirmație a devenit fără obiect. De asemenea, Comisia a respins cea de a doua afirmație, întrucât orice recalculare a marjelor ECL nu intră în domeniul de aplicare al prezentei proceduri. Chiar dacă se presupune că afirmația ECL potrivit căreia marja sa de subcotare se situa în marja stabilită pentru Jindal în urma abordării descrise în secțiunea 4.2, Comisia a observat că ar continua să existe o subcotare, deși mai mică, pentru toate importurile din India. Un astfel de nivel de subcotare, având în vedere condițiile specifice de piață pentru produsul în cauză, ar fi semnificativ pentru a se constata că importurile respective din India au constituit o cauză reală și substanțială a prejudiciului constatat. Comisia a abordat mai detaliat acest aspect în secțiunea 4.4.

(26) Industria din Uniune a afirmat că, în analiza sa privind prejudiciul, Comisia ar trebui să ia în considerare efectul de scădere a prețurilor cauzat de aceste importuri asupra industriei din Uniune. În schimb, după comunicarea constatărilor, ECL a susținut că o astfel de analiză depășește domeniul de aplicare al respectivei proceduri redeschise și nu ar trebui efectuată. Comisia a constatat că analiza privind scăderea prețurilor face parte integrantă din analiza legăturii de cauzalitate, cu privire la care Tribunalul a constatat că ar putea fi afectată în mod explicit de eroarea în cauză. Prin urmare, Comisia a analizat mai în detaliu scăderea prețurilor, astfel cum se prevede în secțiunea 4.5 de mai jos.

CALCULAREA SUBVENȚIEI

(27) Tribunalul a constatat că, în ceea ce privește furnizarea de minereu de fier la un preț inferior celui adecvat, Comisia a calculat în mod eronat valoarea beneficiului obținut de Jindal. Mai precis, conform constatărilor Tribunalului, Comisia a ajustat în mod eronat prețul cu care Jindal a achiziționat minereu de fier cu un cost mediu de transport pentru a stabili un preț de achiziție la nivel franco mină. În schimb, Comisia ar fi trebuit să ajusteze prețul de achiziție cu costurile de transport suportate efectiv de Jindal.

(28) Comisia a recalculat beneficiul acumulat din furnizarea de minereu de fier societății Jindal prin intermediul unei remunerații mai mici decât ar fi adecvată, ajustând prețul de achiziție a minereului de fier cu costurile de transport suportate efectiv. În consecință, valoarea subvenției recalculate pentru minereul de fier a fost revizuită în sens descrescător de la 3,91 % la 1,23 %.

(29) Hotărârea Tribunalului în cauza T-300/16 nu a afectat alte constatări din regulamentul în litigiu care sunt relevante pentru determinarea cuantumurilor subvenției acordate Jindal și care rămân, prin urmare, valabile. În consecință, valoarea recalculată a subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii, exprimată în procente, este stabilită la 6,0 % (față de 8,7 %).

REEXAMINAREA SUBCOTĂRII/SCĂDERII PREȚURILOR DE CĂTRE IMPORTURILE ÎN CAUZĂ ȘI A MARJEI DE PREJUDICIU ÎN CAZUL SOCIETĂȚII JINDAL SAW LIMITED Impactul vânzărilor Jindal asupra determinării prejudiciului

(30) Comisia a reamintit că importurile realizate de Jindal au reprezentat aproximativ 20 % din totalul importurilor din India în perioada de anchetă. Toate celelalte importuri nu sunt afectate de hotărârea Tribunalului. Cu alte cuvinte, nici excluderea importurilor Jindal de la evaluarea efectelor asupra prețurilor nu ar aduce atingere constatărilor referitoare la subcotarea semnificativă cu privire la o parte foarte mare a importurilor care fac obiectul anchetei. În acest sens, Comisia a reamintit că atât luarea în considerare a efectelor asupra prețului, cât și concluzia că importurile vizate au cauzat un prejudiciu industriei interne se efectuează în ceea ce privește importurile din țara sau din țările în cauză în ansamblu (și nu pentru fiecare producător-exportator). Prin urmare, Comisia a considerat că revizuirea calculelor privind subcotarea practicată de Jindal nu a viciat concluzia că, în general, a existat o subcotare semnificativă produsă de importurile din India. Astfel, eroarea constatată de Tribunal nu a avut un impact semnificativ asupra constatărilor generale referitoare la subcotare din cadrul anchetei inițiale. În acest sens, toate constatările privind prejudiciul rezultate din regulamentul inițial se încorporează și se confirmă.

Stabilirea subcotării în cazul Jindal

(31) Chiar dacă, astfel cum s-a constatat în considerentul 30, Comisia a considerat că impactul erorii constatate de Tribunal nu ar afecta constatările Comisiei privind subcotarea și prejudiciul, Comisia a examinat mai în detaliu dacă ar continua să existe o subcotare cu privire la Jindal, luând în considerare, de asemenea, condițiile specifice de piață în acest caz.

(32) Tribunalul a afirmat că obligația de a efectua o examinare obiectivă a impactului importurilor în cauză, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul antisubvenție de bază, impune o comparație echitabilă între prețul produsului în cauză și prețul produsului similar al industriei din Uniune atunci când este vândut pe teritoriul Uniunii. Pentru a asigura caracterul echitabil al unei astfel de comparații, prețurile trebuie comparate la același nivel comercial (a se vedea punctul 239 din cauza T-300/16).

(33) În cazul de față, există o serie de caracteristici specifice semnificative ale pieței legate de produsul în cauză, care sunt descrise în continuare.

Produsul și societățile în cauză

(34) Produsul în cauză este reprezentat de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) (denumite în continuare țevi ductile), cu excepția tuburilor și țevilor din fontă ductilă necăptușite pe interior și pe exterior (țevi necăptușite) originare din India, clasificate în prezent la codurile NC ex73030010 și ex73030090 (coduri TARIC 7303001010 și 7303009010).

(35) Comisia a reamintit că două (din trei) grupuri de societăți care fabrică produsul în cauză au cooperat, reprezentând industria din Uniune (aproximativ 96 % din producția totală). Primul grup de producători din Uniune, SG PAM Group (SG PAM) vindea către clienți independenți din Uniune prin intermediul celor trei societăți de producție ale sale situate în Franța, Germania și Spania, precum și prin intermediul multor filiale de vânzări situate în state membre diferite. Al doilea grup de producători din Uniune, Duktus Rohrsysteme GmbH, a vândut prin societatea sa de producție din Germania și prin intermediul unei filiale de vânzări. Pe de altă parte, Jindal a vândut produsul în cauză în Uniune prin intermediul a trei filiale de vânzări situate în Italia, Spania și Regatul Unit.

Specificul pieței țevilor din fontă ductilă din Uniune Canale de vânzări/tipuri de clienți

(36) Principala utilizare a țevilor din fontă ductilă este transportul de apă și de ape uzate. Prin urmare, întreprinderile de aprovizionare cu apă și de tratare a apei, în ultimă instanță, reprezintă cea mai mare parte a cererii pentru produsul în cauză. Aceste societăți utilizează țevi din fontă ductilă în proiecte mari de infrastructură, iar achizițiile acestora fac, direct sau indirect, obiectul unor achiziții publice prin intermediul licitațiilor publice. Astfel cum se menționează în plângere, țevile din fontă ductilă sunt vândute fie direct contractanților sau întreprinderilor din domeniul apei (și anume, vânzări către utilizatori), fie indirect, prin intermediul comercianților (și anume, vânzări către distribuitori). Chiar dacă o mare parte dintre țevile din fontă ductilă sunt vândute mai întâi societăților de construcții, aceste societăți participă la licitațiile întreprinderilor de furnizare și tratare a apei, astfel încât, în cele din urmă, există aproape întotdeauna o presiune asupra prețului ofertelor de licitație. Prin urmare, majoritatea vânzărilor de țevi din fontă ductilă de pe piața Uniunii sunt legate direct sau indirect de licitații în diferite state membre.

(37) SG PAM a vândut aproximativ 75 % din producția sa utilizatorilor, iar restul de 25 % unor distribuitori neafiliați. Duktus a avut o structură diferită a vânzărilor, deoarece vindea în principal distribuitorilor neafiliați (aproape 90 % din vânzări). Cu toate acestea, având în vedere că vânzările efectuate de Duktus au reprezentat doar o mică parte din vânzările industriei din Uniune, Comisia a confirmat că cel puțin 65 % din vânzările industriei din Uniune au fost efectuate direct către utilizatori.

(38) Jindal a avut un tip similar de structură de vânzări către clienți cu industria din Uniune: a vândut peste 70 % utilizatorilor și aproximativ 30 % distribuitorilor neafiliați.

(39) Prin urmare, Comisia a concluzionat că Jindal și industria din Uniune au vândut produsul în cauză unor tipuri similare de clienți în proporții similare.

Vânzări directe de la producători în raport cu vânzările prin intermediul filialelor de vânzări

(40) SG PAM a avut o structură de vânzări teritorială în cadrul căreia entitățile sale s-au concentrat pe piețele locale în care erau prezenți. Acest lucru s-a aplicat atât producătorilor SG PAM, cât și filialelor sale de vânzări. De exemplu, SG PAM Franța a fost singura entitate a SG PAM care a vândut direct utilizatorilor finali din Franța. Chiar dacă un anumit tip de produs a fost fabricat de SG PAM Germania sau Spania, acest tip de produs a fost mai întâi revândut la nivel intern către SG PAM Franța și doar apoi a fost vândut utilizatorului final de SG PAM Franța. În mod similar, SG PAM Belgia era singura entitate care vindea în Belgia [și Luxemburg]; SG PAM UK în UK [și Irlanda]; SG PAM Italia doar în Italia etc. Cu alte cuvinte, cele trei entități producătoare nu vindeau direct utilizatorilor de pe piețele în care erau prezente alte entități producătoare sau o filială de vânzări. Această structură reflectă faptul că piața este influențată de licitații organizate de municipalități/societăți de utilități publice din statele membre și, în consecință, este necesară reprezentarea adecvată a vânzărilor pe fiecare piață.

(41) Și Duktus a avut o structură de vânzări localizată, deoarece a vândut peste 50 % din producția sa pe piața internă, în Germania. Duktus avea o singură filială de vânzări, Duktus Cehia (denumită în continuare Duktus CZ), care vindea numai în Cehia și Slovacia. Vânzările Duktus CZ au fost relativ mici (aproximativ 10 % din totalul vânzărilor realizate de Duktus). Jindal a avut doar vânzări minime (sub 1 %) pe aceste două piețe.

(42) Comisia a efectuat o analiză detaliată a prețurilor pentru SG PAM, pentru a stabili modelele de prețuri ale vânzărilor directe de la fabrică și ale vânzărilor indirecte prin filialele sale de vânzări. SG PAM este de departe cel mai mare producător din Uniune și reprezintă 80 % din producătorii cooperanți din Uniune și 90 % din producție. Comisia a comparat prețurile de vânzare ale celor mai vândute 10 tipuri de produse pentru cele trei societăți de producție ale SG PAM și cele mai mari două filiale ale sale care vând volume similare. Comparația a produs variații considerabile ale prețurilor în cadrul unui singur tip de produs. În special, filialele de vânzări au avut adesea prețuri mai mici decât vânzările realizate de producători, dar și contrariul a fost valabil. Acest lucru s-ar putea explica prin faptul că, după cum s-a explicat mai sus, piața produsului în cauză pare să fie afectată de utilizarea licitațiilor. Prețul tipului de produs în cauză poate varia în funcție de piața geografică. În ceea ce privește piețele geografice, Comisia a observat că, în principiu, un singur canal de vânzări a fost utilizat pe piața geografică respectivă, astfel cum se descrie în considerentul 40. Prin urmare, nu s-a putut realiza nicio comparație a tiparelor de preț între vânzările societăților de producție în raport cu vânzările prin intermediul unor entități de vânzări pe piața internă, pe aceeași piață geografică pentru volume reprezentative.

(43) Prin urmare, Comisia a concluzionat că vânzarea directă de către producător sau vânzarea prin intermediul entităților de vânzări ale producătorului nu a avut niciun impact perceptibil asupra nivelului prețurilor unor astfel de vânzări către client. În special, vânzarea prin intermediul unei entități afiliate nu a condus la prețuri mai mari decât vânzările efectuate direct de către producător din cauza presiunii asupra prețului în cadrul licitațiilor și a diferențelor de preț în funcție de localizarea geografică. Chiar dacă industria din Uniune a realizat vânzări finale de la societățile sale producătoare pe piețele sale interne, aceste vânzări erau destinate acelorași tipuri de clienți ca și vânzările filialelor sale destinate altor state membre. În consecință, pe baza acestei analize detaliate a prețurilor practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii, Comisia a considerat că este oportun ca vânzările directe și vânzările indirecte prin filialele de vânzări să fie tratate ca fiind efectuate la același nivel de comercializare.

Concluzie generală și marja de subcotare a societății Jindal

(44) Având în vedere cele de mai sus, Comisia a constatat că sectorul țevilor din fontă ductilă are mai multe particularități, ceea ce îi permite să considere că vânzările industriei din Uniune și cele efectuate de Jindal s-au situat la același nivel de comercializare:

atât industria din Uniune, cât și Jindal au avut o cotă similară de vânzări directe către utilizatori și vânzări indirecte prin intermediul unor comercianți/distribuitori (aproximativ 70 % și, respectiv, 30 %);

ca regulă generală, vânzările directe către clienți neafiliați de la producătorii din Uniune nu au urmat un tipar de preț diferit față de vânzările realizate prin intermediul filialelor lor de vânzări;

piața este influențată de licitații și, prin urmare, există aproape întotdeauna o presiune semnificativă asupra prețurilor. Costurile suplimentare pe care le implică existența unor entități comerciale afiliate atât pentru producătorii-exportatori, cât și pentru industria din Uniune nu au putut fi transferate în mod necesar către cumpărătorii independenți, după cum o demonstrează faptul că nu au existat modele perceptibile de prețuri pentru vânzările directe și indirecte.

(45) Având în vedere constatările Tribunalului în cauza T-300/16 și, în special, declarațiile de la punctul 248 din hotărâre, astfel cum se menționează în considerentul 4 de mai sus, Comisia nu a putut găsi dovezi conform cărora costurile suplimentare și marjele de profit ale entităților de vânzări ale producătorilor din Uniune au dus, în general, la prețuri mai mari pentru cumpărătorii independenți, din motivele explicate în considerentele 42 și 43. În anumite cazuri, particularitățile pieței arată că nu întotdeauna costurile generate de entitățile intermediare de vânzări și profiturile pot fi reflectate automat în preț, ca în cazul de față, după cum Tribunalul a recunoscut, de asemenea, în mod implicit, prin adăugarea cuvintelor în general.

(46) Cu toate acestea, pentru a se conforma hotărârii și în special afirmațiilor Tribunalului de la punctul 248 din hotărâre, Comisia a examinat dacă ar exista o subcotare, chiar și atunci când se compară prețurile practicate către primul client independent la nivelul entităților de vânzări, indiferent dacă este vorba de societățile de producție direct sau de filiala de vânzări. Acest lucru s-a realizat fără a aduce atingere constatărilor de mai sus.

(47) Prin urmare, Comisia a utilizat prețurile finale de vânzare către primul client independent din Uniune al ambelor părți (industria din Uniune și Jindal), ajustate. După caz, Comisia a ajustat prețul final către primul client independent pentru a ține seama de costurile legate de transport, asigurare, manipulare, încărcare, ambalare, credit, cheltuieli de garanție și comisioane între societatea care efectuează vânzările și clientul neafiliat. Aceasta a determinat o marjă de subcotare de 3,1 %.

(48) În consecință, reexaminarea situației specifice privind Jindal a arătat că prețurile de vânzare practicate de Jindal au subcotat prețurile de vânzare ale industriei din Uniune, deși la un nivel mai scăzut decât cel stabilit în ancheta inițială. Conform explicațiilor de mai jos, o astfel de subcotare poate fi considerată semnificativă într-o situație de piață în care sensibilitatea la nivelul prețurilor este importantă.

Scăderea prețurilor

(49) În orice caz, chiar dacă marja de subcotare revizuită a societății Jindal ar fi considerată marginală sau inadecvată, Comisia a considerat că importurile care fac obiectul anchetei vor avea în continuare efecte negative asupra prețurilor de vânzare din Uniune.

(50) Importurile care fac obiectul unui subvenții pot avea un impact semnificativ asupra pieței, în special atunci când produsele sunt omogene, iar sensibilitatea la prețuri este semnificativă. Țevile din fontă ductilă sunt produse cu o sensibilitate mare a prețurilor, iar pentru acest tip de produse, chiar și o mică diferență de preț poate avea un impact major pe piață.

(51) Țevile din fontă ductilă sunt un produs definit prin standarde tehnice. Prin urmare, pentru același tip de produs, există relativ puține diferențe din punctul de vedere al calității, ceea ce face ca prețurile să fie un factor extrem de important în luarea deciziilor de cumpărare. În plus, principalul canal de vânzări este reprezentat de licitațiile directe și indirecte, în care logica ofertantului cu oferta cea mai scăzută este extrem de puternică. Această logică este valabilă pentru participările directe la licitații de către producători și filialele lor de vânzări, dar și pentru participarea indirectă, atunci când furnizează produse altor societăți care participă la licitații. Aceste societăți sunt, de obicei, societăți de construcții care răspund ofertelor autorităților contractante (consilii municipale, societăți de furnizare a apei etc.). Aceste oferte includ atât furnizarea, cât și instalarea conductelor. Întrucât ofertele sunt deschise, de obicei, tuturor ofertanților, toate societățile comerciale au fost supuse presiunii de a-și reduce prețurile pentru a se alinia la oferta cu cel mai mic preț pentru a câștiga un contract.

(52) În aceste circumstanțe specifice, prețurile produsului în cauză au scăzut prin creșterea rapidă a importurilor din India care fac obiectul unor subvenții, astfel cum se prevede în considerentul 57 de mai jos, și doar subcotarea prețurilor nu a reflectat pe deplin impactul negativ al importurilor care fac obiectul unor subvenții asupra prețului industriei din Uniune. După cum se explică în regulamentul în litigiu, în timp ce vânzările din India și cota lor de piață au crescut semnificativ în cursul perioadei de anchetă, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut mult mai mult decât consumul, iar industria din Uniune a pierdut 11 % din vânzări, iar cota sa de piață a scăzut cu 4 %. O presiune continuă exercitată de importurile la prețuri scăzute care fac obiectul unor subvenții nu a permis industriei din Uniune să își adapteze prețurile de vânzare.

(53) În consecință, Comisia a concluzionat că, chiar dacă ar fi contestată existența unei subcotări, în cazul de față ar exista o scădere a prețurilor exercitată de importurile vizate.

Legătura de cauzalitate

(54) Comisia a examinat, de asemenea, dacă ar continua să existe o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unor subvenții și prejudiciul, având în vedere marja de subcotare revizuită pentru Jindal și/sau constatările subsidiare privind scăderea prețurilor. În această privință, Comisia a reamintit că importurile Jindal nu reprezentau decât 20 % din importurile care fac obiectul unor subvenții. Comisia a constatat, de asemenea, că marja de subcotare inferioară recalculată pentru vânzările Jindal nu a modificat faptul că și toate celelalte importuri din India au subcotat prețurile de vânzare ale industriei din Uniune, astfel cum se prevede în considerentul 25, întrucât aceste importuri nu au făcut obiectul constatărilor Tribunalului. Marja de subcotare revizuită a societății Jindal, împreună cu marja de subcotare semnificativă constatată pentru majoritatea importurilor din India în cadrul anchetei inițiale confirmă constatarea inițială a Comisiei cu privire la existența unui prejudiciu important, precum și legătura de cauzalitate în acest caz.

(55) În continuare, Comisia a efectuat o analiză globală a legăturii de cauzalitate dintre prejudiciul constatat și toate importurile din India care fac obiectul unor subvenții, ținând seama, de asemenea, de constatările subsidiare privind scăderea prețurilor.

(56) Comisia a constatat că profitabilitatea vânzărilor industriei din Uniune către clienți independenți a fost foarte scăzută. Presiunea asupra concurenței exercitată de importurile care fac obiectul unor subvenții a făcut ca industria din Uniune să nu fie în măsură să își crească suficient prețurile pentru a-și îmbunătăți situația financiară. Profitabilitatea scăzută arată că importurile care fac obiectul unor subvenții au depreciat prețurile industriei din Uniune și au împiedicat-o să le crească pentru a atinge niveluri sustenabile de profitabilitate.

(57) În plus, astfel cum se prevede în regulamentul în litigiu (considerentele 288-289), volumul importurilor care fac obiectul unor subvenții a crescut semnificativ, în pofida unei piețe în scădere. Importurile care fac obiectul unor subvenții au crescut cu peste 10 % pe parcursul perioadei examinate. În această privință, articolul 8 alineatul (5) din regulamentul antisubvenție de bază prevede că și doar prin volumul lor, importurile care fac obiectul unor subvenții pot fi responsabile pentru prejudiciul material adus industriei Uniunii.

(58) Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în pofida nivelului mai scăzut al marjei de subcotare restabilite pentru Jindal, toate importurile au subcotat vânzările industriei din Uniune. Astfel, există încă o legătură de cauzalitate între toate importurile care fac obiectul unor subvenții din India și prejudiciul suferit de industria din Uniune. În plus, chiar dacă s-ar putea pune sub semnul întrebării constatările privind subcotarea în cazul importurilor vizate, Comisia a concluzionat că importurile din India au cauzat o scădere semnificativă a prețurilor și, prin urmare, se confirmă concluziile inițiale privind prejudiciul/legătura de cauzalitate.

Marjă de prejudiciu

(59) La punctul 258 din hotărârea pronunțată în cauza T-300/16, Tribunalul a constatat că, în cazul în care Comisia ar fi calculat subcotarea prețurilor în mod corect, nu se putea exclude posibilitatea ca marja de prejudiciu cauzată industriei din Uniune să fi fost stabilită la un nivel inferior celui al ratei subvenției.

(60) În primul rând, Comisia constată că normele privind stabilirea marjei de prejudiciu care erau aplicabile la momentul încheierii anchetei care a condus la instituirea măsurilor au fost modificate prin Regulamentul (UE) 2016/1037. Noile norme impun calcularea unei marje de prejudiciu numai în circumstanțe excepționale.

(61) În al doilea rând, Comisia a reamintit că analiza subcotării și stabilirea marjei de prejudiciu urmăresc obiective diferite. Scopul analizei subcotării prețurilor este de a determina dacă importurile analizate au un impact asupra prețurilor industriei din Uniune. Constatările privind subcotarea reprezintă unul dintre elementele pe care Comisia le are în vedere la analiza prejudiciului și a legăturii de cauzalitate. În schimb, scopul stabilirii unei marje de prejudiciu este de a examina dacă o taxă mai mică decât cuantumul subvențiilor constatat ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul. Spre deosebire de contextul stabilirii prejudiciului și de obligațiile detaliate de la articolul 8 din regulamentul antisubvenție de bază, legiuitorul nu a stabilit un set exhaustiv de reguli pe baza cărora Comisia trebuie să estimeze acest nivel al taxelor. La momentul respectiv, articolul 15 alineatul (1) prevedea pur și simplu: Valoarea taxei compensatorii nu trebuie să depășească valoarea totală a subvenției pasibile de măsuri compensatorii stabilită, ci ar trebui să fie inferioară valorii totale a subvenției pasibile de măsuri compensatorii stabilită și trebuie să fie mai mică decât această valoare în cazul în care această valoare mai mică este suficientă pentru a elimina prejudiciul adus industriei Uniunii. În cazul de față, Comisia a calculat un preț suficient pentru a acoperi costul de producție al industriei din Uniune, majorat cu o valoare rezonabilă a profitului (așa-numitul preț neprejudiciabil). Acest preț a fost comparat cu prețul de import. Această diferență de preț a fost exprimată ca procent din prețul CIF al produsului importat, astfel încât un astfel de procent sau marjă să poată fi apoi comparată cu cuantumul subvenționării constatate (exprimată, de asemenea, pe baza prețurilor CIF). Într-adevăr, taxa se va aplica întotdeauna prețului CIF al produselor importate fie pe baza marjei de prejudiciu, fie pe baza cuantumului subvenționării, atunci când aceste produse sunt vămuite în Uniune.

(62) În plus, metodologia și cifrele utilizate în contextul subcotării prețurilor de vânzare sunt diferite de cele utilizate pentru calcularea subcotării prețurilor indicative. O marjă de subcotare se calculează pe tip de produs (NCP) ca diferență între prețurile reale de import ale producătorului-exportator și prețurile reale ale producătorilor din Uniune, exprimate ca procent din prețul practicat de industria din Uniune. Marja de subcotare ponderată globală este apoi calculată ca diferență între prețurile reale de import ale producătorului-exportator și prețurile reale ale producătorilor din Uniune, exprimate ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorului-exportator, și anume suma pe care producătorul-exportator ar fi obținut-o, dacă ar fi vândut cantitățile importate la același preț ca și producătorii din Uniune. În schimb, marja de prejudiciu se calculează (și pe baza NCP) ca diferență între prețul neprejudiciabil al industriei din Uniune și prețul real de import, exprimat ca procent din valoarea CIF reală a producătorului-exportator (așadar, prin comparație cu cifra de afaceri teoretică).

(63) Astfel, o eroare la stabilirea existenței și a valorii subcotării pentru un anumit producător-exportator nu are în mod necesar un impact automat asupra stabilirii marjei de prejudiciu pentru respectivul producător-exportator.

(64) În orice caz, în lumina punctului 258 din hotărârea Tribunalului, Comisia a reexaminat marja de prejudiciu a Jindal.

(65) În condiții normale, prețul neprejudiciabil al industriei din Uniune se bazează pe costul de producție per tip de produs, incluzând costurile VAG, la care se adaugă un profit rezonabil și se stabilește la nivel franco fabrică. Cu toate acestea, în cazul de față, Comisia nu a dispus de informații suficient de detaliate și verificate privind costurile de producție pe baza NCP, ceea ce este necesar pentru calcularea marjei de prejudiciu descrise mai sus. Pe de altă parte, Comisia dispunea de informații care includeau și costurile de vânzare și profitul entităților de vânzări ale producătorilor din Uniune. Având în vedere circumstanțele speciale din acest caz, mai ales numeroasele variații ale tipurilor de produse și ale standardelor/specificațiilor tehnice specifice care decurg din caietul de sarcini, prețul neprejudiciabil s-a bazat, în mod excepțional, pe prețul de vânzare final pentru fiecare tip de produs, ajustat conform considerentului 47 de mai sus, din care a fost dedus profitul efectiv și apoi a fost adăugat un profit rezonabil. Având în vedere aceste circumstanțe speciale, pentru a se conforma hotărârii, s-a considerat în mod excepțional că este adecvat să se compare prețul respectiv cu prețul de vânzare final al Jindal în mod simetric, adică la nivelul importatorilor săi afiliați, ajustat, de asemenea, numai pentru a se ține seama de costurile descrise în considerentul 47 de mai sus, dar incluzând costurile VAG și profitul, dacă este cazul.

(66) Astfel, marja de prejudiciu recalculată a fost stabilită la 9,0 %.

(67) În urma comunicării constatărilor, SG PAM a contestat marja de prejudiciu stabilită la acest nivel. În primul rând, SG PAM a susținut că Comisia a pus în aplicare în mod excesiv constatările Tribunalului prin recalcularea marjei de prejudiciu, întrucât, în opinia lor, Tribunalul nu a identificat nicio eroare în calcularea marjei de prejudiciu. În al doilea rând, SG PAM a susținut că marja de prejudiciu propusă nu ar elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune, având în vedere că nivelul restabilit al taxei ar fi comparabil cu cel al ECL. Pe baza informațiilor de piață, SG PAM a susținut că un astfel de nivel al taxelor nu a afectat nici volumele, nici prețurile ECL, ceea ce a făcut ca SG PAM să nu fie în măsură să ajungă la un nivel neprejudiciabil al prețurilor și să își îmbunătățească rentabilitatea. Comisia ar trebui fie să nu aplice regula taxei celei mai mici, fie să utilizeze o metodologie de calcul diferită.

(68) În ceea ce privește prima afirmație, Comisia a reamintit, astfel cum se menționează în considerentul 6, că Tribunalul a solicitat în mod explicit Comisiei să examineze dacă recalcularea marjei de subcotare ar avea, de asemenea, un efect asupra nivelului taxei finale, ca urmare a unei eventuale modificări a marjei de prejudiciu.

(69) În al doilea rând, Comisia a reiterat cadrul juridic pentru stabilirea unui nivel adecvat pentru măsurile compensatorii. La articolul 15 alineatul (1) al treilea paragraf se prevede că Valoarea taxei compensatorii nu trebuie să depășească valoarea totală a subvenției pasibile de măsuri compensatorii stabilită, ci ar trebui să fie inferioară valorii totale a subvenției pasibile de măsuri compensatorii stabilită și trebuie să fie mai mică decât această valoare în cazul în care această valoare mai mică este suficientă pentru a elimina prejudiciul adus industriei Uniunii. În consecință, nu există o regulă generală de stabilire a taxei la un nivel care să elimine prejudiciul pentru Uniune. Această întrebare se aplică mai degrabă numai atunci când marja de prejudiciu este inferioară valorii subvenției.

(70) Acesta nu a fost cazul în situația de față. Întrucât marja de prejudiciu de 9 % a fost superioară valorii subvenției de 6 %, regulamentul de bază îi impune Comisiei să stabilească acest din urmă procent ca taxă vamală.

(71) În al treilea rând, nu a existat nicio cerință legală de a calcula marja de prejudiciu în mod diferit. Actuala redeschidere a anchetei se limitează la corectarea erorilor identificate de Tribunal. Deși acest lucru implică o corecție a nivelului adecvat pentru stabilirea marjei de prejudiciu, nu înseamnă că celelalte etape ale metodologiei aplicate inițial pot fi revizuite.

(72) Din aceste motive, Comisia a respins aceste afirmații.

MĂSURI COMPENSATORII DEFINITIVE

(73) Pe baza concluziilor la care Comisia a ajuns în ceea ce privește subvenționarea, prejudiciul și legătura de cauzalitate din prezenta anchetă antisubvenție redeschisă, se reinstituie o taxă compensatorie definitivă asupra importurilor de țevi și tuburi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) originare din India și fabricate de Jindal Saw Limited.

(74) Având în vedere că marja de prejudiciu restabilită (9,0 %) este mai mare decât valoarea subvenției recalculate (6,0 %), în conformitate cu normele aplicabile din ancheta inițială, nivelul taxei compensatorii ar trebui stabilit la nivelul valorii subvenției. În consecință, nivelurile taxei compensatorii reinstituite pentru Jindal Saw Limited sunt după cum urmează. Societate Valoarea subvenției Marjă de prejudiciu Nivelul taxei compensatorii Jindal Saw Limited 6,0 % 9,0 % 6,0 %

(75) Nivelul revizuit al taxei compensatorii se aplică fără întrerupere de la intrarea în vigoare a regulamentului în litigiu (și anume începând cu 19 martie 2016). Autorităților vamale le revine sarcina de a percepe sumele corespunzătoare la importurile societății Jindal Saw Limited și de a rambursa orice sumă percepută în plus până în prezent în conformitate cu legislația vamală aplicabilă.

(76) Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului, în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită ar trebui să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(77) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Se instituie o taxă compensatorie definitivă la importurile de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal), cu excepția tuburilor și țevilor din fontă ductilă necăptușite la interior și la exterior (țevi necăptușite), încadrate în prezent la codurile NC ex73030010 și ex73030090 (coduri TARIC 7303001010 și 7303009010), originare din India și fabricate de Jindal Saw Limited, începând de la 19 martie 2016.

(2) Nivelul taxei compensatorii definitive aplicabil prețului net, franco-frontieră a Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) și fabricat de Jindal Saw Limited se stabilește la 6,0 % (cod adițional TARIC C054).

Articolul 2 Orice taxă compensatorie definitivă plătită de Jindal Saw Limited în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/387, care depășește taxa compensatorie definitivă stabilită la articolul 1, se rambursează sau se remite. Rambursarea sau remiterea se solicită autorităților vamale naționale în conformitate cu legislația vamală aplicabilă. Orice rambursări care au avut loc în urma hotărârii Tribunalului în cauza T-300/16, Jindal Saw, se recuperează de către autoritățile care au efectuat rambursările până la concurența sumei stabilite la articolul 1 alineatul (2).

Articolul 3 Taxa compensatorie definitivă instituită prin articolul 1 se percepe, de asemenea, la importurile înregistrate în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1250 de supunere la înregistrare a anumitor importuri de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) originare din India ca urmare a redeschiderii anchetei în vederea executării hotărârilor din 10 aprilie 2019, în cauzele T‐300/16 și T-301/16, în ceea ce privește Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2016/387 și (UE) 2016/388 de instituire a unei taxe compensatorii definitive și a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de tuburi și țevi din fontă ductilă (cunoscută și sub denumirea de fontă cu grafit sferoidal) originare din India.

Articolul 4 Autoritățile vamale trebuie să întrerupă înregistrarea importurilor instituită în conformitate cu articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1250, care se abrogă prin prezentul regulament.

Articolul 5 Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 15 aprilie 2020. Pentru Comisie Președintele Ursula von der Leyen

Versions

1. 2020-04-15