Not the law itself: Notice

Address https://gelex.eu/eli/EU/notice/C/2025/650/oj@2025-01-21/ro

Contents

1. Preamble
2. (17) Tabelul 1: Traiectoria cheltuielilor nete și principalele ipoteze din planul Luxemburgului
3. (18) Tabelul 2: Evoluția datoriei publice și a soldului bugetar în planul Luxemburgului
4. ANNEX
5. ANEXA I Ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete (rate de creștere anuale și cumulate, în termeni nominali)
6. Luxemburg

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121,

având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1263, în special articolul 17,

având în vedere recomandarea Comisiei,

întrucât:

(1) La 30 aprilie 2024, a intrat în vigoare un cadru reformat de guvernanță economică al UE. Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală, împreună cu Regulamentul (CE) nr. 1467/97 modificat privind aplicarea procedurii aplicabile deficitelor excesive și cu Directiva 2011/85/UE a Consiliului modificată privind cadrele bugetare ale statelor membre sunt elementele esențiale ale cadrului reformat de guvernanță economică al UE. Cadrul urmărește promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. El promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o asigurare mai eficientă și mai coerentă a respectării normelor.

(2) Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu pe care statele membre le prezintă Consiliului și Comisiei se află în centrul noului cadru de guvernanță economică. Planurile trebuie să urmărească două obiective: i) asigurarea faptului că, printre altele, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la niveluri prudente și a faptului că deficitul public este adus și menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB pe termen mediu și ii) asigurarea realizării de reforme și investiții care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale UE. În acest scop, fiecare plan trebuie să prezinte un angajament pe termen mediu de a respecta o traiectorie a cheltuielilor nete care să stabilească efectiv o constrângere bugetară pe durata planului, pe parcursul a patru sau cinci ani (în funcție de durata normală a legislaturii într-un stat membru). În plus, planul trebuie să explice modul în care statul membru va asigura realizarea reformelor și a investițiilor ca răspuns la principalele provocări identificate în contextul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări (inclusiv cele referitoare la procedura privind dezechilibrele macroeconomice - PDM, dacă este cazul), precum și modul în care planul va aborda prioritățile comune ale Uniunii. Perioada de ajustare bugetară acoperă o perioadă de patru ani, care poate fi prelungită cu până la trei ani în cazul în care statul membru se angajează să realizeze un set de reforme și investiții relevante care îndeplinesc criteriile prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263.

(3) După prezentarea planului, Comisia trebuie să evalueze dacă acesta respectă cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.

(4) La recomandarea Comisiei, Consiliul trebuie apoi să adopte o recomandare prin care stabilește traiectoria cheltuielilor nete ale statului membru în cauză și, după caz, aprobă setul de angajamente în materie de reforme și investiții care stă la baza prelungirii perioadei de ajustare bugetară.

(5) La 15 octombrie 2024, Luxemburgul a prezentat Consiliului și Comisiei planul său bugetar-structural național pe termen mediu. Prezentarea planului a avut loc în urma unei prelungiri a termenului prevăzut la articolul 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, astfel cum s-a convenit cu Comisia având în vedere motivele expuse de Luxemburg.

(6) Luxemburgul era eligibil pentru a primi informații tehnice în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/1263, dar nu le-a solicitat. La 21 iunie 2024, Comisia a furnizat Luxemburgului principalele condiții inițiale și ipoteze subiacente utilizate în cadrul proiecțiilor privind datoria publică pe termen mediu al Comisiei, astfel cum se menționează la considerentul 25 din Regulamentul (UE) 2024/1263, și le-a publicat la 15 octombrie 2024.

(7) În conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Luxemburg și Comisia au purtat un dialog tehnic în septembrie 2024. Dialogul s-a axat pe ipotezele subiacente (în special pe creșterea potențială și deflatorul PIB), precum și pe realizarea preconizată a reformelor și investițiilor care să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european și priorităților comune ale Uniunii în ceea ce privește tranziția verde și digitală echitabilă, reziliența socială și economică, securitatea energetică și consolidarea capabilităților de apărare.

(8) În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) și cu articolul 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2024/1263, potrivit informațiilor furnizate în planul său, Luxemburgul s-a angajat în mod regulat într-un proces de consultare cu partenerii sociali în contextul semestrului european. Potrivit informațiilor furnizate de Luxemburg în planul său, în iulie 2024, în cadrul celei mai recente reuniuni cu partenerii sociali, schimburile au vizat raportul de țară pentru Luxemburg din 2024, recomandările specifice din 2024 și modificările legate de noul cadru de guvernanță economică.

(9) Planul a fost prezentat parlamentului național la 15 octombrie.

(10) La 15 octombrie, Luxemburgul și-a prezentat proiectul de plan bugetar pentru anul 2025. Comisia a adoptat un aviz cu privire la acest proiect de plan bugetar la 26 noiembrie 2024.

(11) La 21 octombrie 2024, Consiliul a adresat Luxemburgului o serie de recomandări specifice (CSR) în contextul semestrului european.

(12) În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia a evaluat planul după cum urmează:

(13) Activitatea economică din Luxemburg a scăzut cu 1,1 % în 2023, ca urmare a unei contribuții negative la creștere a exporturilor nete și a unei scăderi a investițiilor. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că economia va crește cu 1,2 % în 2024, pe fondul unei creșteri a cererii interne și al unei contribuții pozitive din partea exporturilor nete. Se estimează că în 2025 PIB-ul real va crește cu 2,3 %, fiind susținut de o orientare bugetară expansionistă, de scăderea ratelor dobânzii – care stau la baza investițiilor – și de îmbunătățirea mediului extern. În 2026, se preconizează că PIB-ul real va crește cu 2,2 %, în condițiile în care se preconizează că dinamica se va diminua pe fondul scăderii cererii interne. În perioada analizată în previziuni (și anume 2024-2026), se preconizează că creșterea PIB-ului potențial în Luxemburg va atinge un nivel maxim de creștere anuală de 2,0 %, datorită unei reduceri a populației în vârstă de muncă și a numărului mediu de ore de lucru. Rata șomajului a fost de 5,2 % în 2023 și, potrivit estimărilor Comisiei, va fi de 6,0 % în 2024, 6,0 % în 2025 și 5,8 % în 2026. Se preconizează că inflația (deflatorul PIB) va crește de la 3,4 % în 2023 la 3,9 % în 2024 și va ajunge la 3,0 % în 2025 și la 2,9 % în 2026.

(14) În ceea ce privește evoluțiile bugetare, în 2023, deficitul public din Luxemburg a fost de 0,7 % din PIB. Conform previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că acesta va scădea la 0,6 % din PIB în 2024, va crește la 0,8 % din PIB în 2025 și, în ipoteza menținerii politicilor actuale, se va reduce la 0,6 % din PIB în 2026. Previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2024 includ proiectul de buget al Luxemburgului pentru 2025, pe care guvernul l-a propus parlamentului național în luna octombrie. Datoria publică era de 25,5 % din PIB la sfârșitul anului 2023. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2024, se preconizează că ponderea datoriei va crește la 27,5 % din PIB la sfârșitul anului 2024. Se estimează că aceasta se va stabiliza, în linii mari, la 27,6 % din PIB la sfârșitul anului 2025 și la 27,5 % din PIB până la sfârșitul anului 2026. Previziunile bugetare ale Comisiei nu iau în considerare angajamentele de politică din planurile pe termen mediu în forma actuală până când acestea nu sunt sprijinite de măsuri de politică concrete anunțate în mod credibil și detaliate suficient.

(15) Planul bugetar-structural național pe termen mediu al Luxemburgului acoperă perioada 2025-2029 și prezintă o ajustare bugetară pe o perioadă de patru ani.

(16) Planul conține informațiile prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(17) Tabelul 1: Traiectoria cheltuielilor nete și principalele ipoteze din planul Luxemburgului

Planul prevede angajamentul de a respecta traiectoria cheltuielilor nete indicată în tabelul 1, care corespunde unei creșteri medii a cheltuielilor nete de 4,9 % în perioada 2025-2029. Traiectoria cheltuielilor nete pe care statul membru s-a angajat să o respecte conform planului ar urma să conducă la un sold primar structural de 0,4 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028). Planul se bazează pe ipoteza unei creșteri constante a PIB-ului potențial de la 1,5 % în 2024 la 2,1 % în 2029. În plus, în plan se estimează o creștere a ratei de creștere a deflatorului PIB de la 1,7 % în 2024 la 3,1 % în 2025 și 2026 și apoi o scădere până la un nivel minim de 1,9 % în 2027, urmată de o revenire la 2,5 % în 2028 și 2029. Sursa: planul bugetar-structural pe termen mediu al Luxemburgului și calculele Comisiei 2024 2025 2026 2027 2028 2029 Media pe perioada de valabilitate a planului 2025-2029 Media pe perioada de ajustare 2025-2028 Creșterea cheltuielilor nete (anuală, %) 8,0 5,8 4,7 3,8 5,4 4,7 4,9 4,9 Creșterea cheltuielilor nete (cumulată, începând cu anul de referință 2023, %) 8,0 14,2 19,6 24,1 30,8 36,9 nu se aplică nu se aplică Creșterea PIB-ului potențial (%) 1,5 1,7 1,8 1,9 2,0 2,1 1,9 1,9 Inflația (creșterea deflatorului PIB) (%) 1,7 3,1 3,1 1,9 2,6 2,5 2,6 2,7

(18) Tabelul 2: Evoluția datoriei publice și a soldului bugetar în planul Luxemburgului

Dacă se materializează traiectoria cheltuielilor nete pentru care s-au asumat angajamente în plan și ipotezele subiacente, datoria publică ar scădea treptat, potrivit planului, de la 27,5 % din PIB în 2024 la 26,0 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028), conform tabelului de mai jos. După ajustare, pe termen mediu (și anume până în 2038), se estimează că ponderea datoriei va scădea treptat conform planului și va ajunge la un nivel minim de 25,4 % din PIB în 2032, înainte de a începe să crească treptat și să atingă un nivel maxim de 26 % din PIB până în 2038. Sursa: planul bugetar-structural pe termen mediu al Luxemburgului. 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2038 Datoria publică (% din PIB) 25,5 27,5 27,5 27,2 26,7 26,0 25,6 26,0 Soldul bugetar (% din PIB) -0,7 -0,6 -0,6 -0,5 -0,3 -0,4 -0,2 -2,1 Astfel, conform planului, datoria publică ar urma să rămână sub valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat pe termen mediu. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu cerința privind datoria prevăzută la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2024/1263.

(19) Pe baza traiectoriei cheltuielilor nete și a ipotezelor planului, deficitul public ar urma să scadă de la 0,6 % din PIB în 2025 la 0,4 % din PIB în 2028. Astfel, conform planului, soldul bugetar nu ar depăși valoarea de referință de 3 % din PIB la sfârșitul perioadei de ajustare (2028). În plus, în cei zece ani care urmează perioadei de ajustare (și anume până în 2038), deficitul public nu ar depăși 3 % din PIB. Prin urmare, pe baza angajamentelor de politică și a ipotezelor macroeconomice ale planului, traiectoria cheltuielilor nete prezentată în plan este în concordanță cu cerința privind deficitul prevăzută la articolul 16 alineatul (2).

(20) Planul se bazează pe un set de ipoteze care diferă de ipotezele Comisiei transmise Luxemburgului la 21 iunie 2024. În special, planul utilizează diferite ipoteze pentru șapte variabile, și anume punctul de plecare (soldul primar structural din 2024), creșterea PIB-ului potențial, creșterea deflatorului PIB, ajustarea datorie-deficit, PIB-ul real, rata nominală implicită a dobânzii și eliminarea deviației PIB-ului. Este necesară o evaluare atentă a acestor diferențe dintre ipoteze pentru a asigura faptul că sunt susținute de argumente economice solide și bazate pe date, cu atât mai mult cu cât creșterea medie a cheltuielilor nete prevăzută în plan este mai puțin exigentă decât cea care rezultă din utilizarea ipotezelor Comisiei. Diferențele dintre ipoteze având cel mai semnificativ impact asupra creșterii medii a cheltuielilor nete sunt enumerate mai jos, împreună cu o analiză a fiecărei diferențe luate separat. Celelalte diferențe nu au un impact semnificativ asupra creșterii medii a cheltuielilor nete în comparație cu ipotezele Comisiei. În ansamblu, toate diferențele luate împreună conduc la un plafon teoretic al creșterii medii a cheltuielilor nete care este mai mare decât ceea ce ar fi necesar pe baza ipotezelor Comisiei din primăvara anului 2024. În planul său, Luxemburgul se angajează să realizeze o traiectorie a cheltuielilor nete mai mică decât acest plafon teoretic. Comisia va lua în considerare analiza de mai sus a ipotezelor planului în viitoarele sale evaluări ale conformității cu traiectoria cheltuielilor nete.

Planul se bazează pe ipoteza că soldul primar structural ar înregistra un excedent de +1,1 % din PIB în 2024, comparativ cu excedentul de +0,1 % din PIB în 2024 bazat pe ipotezele Comisiei transmise Luxemburgului la 21 iunie 2024. Poziția inițială în 2024 mai bună decât se preconizase se bazează pe date bugetare mai recente, conform cărora planul presupune că soldul bugetar va atinge un deficit de -0,6 % din PIB în 2024, comparativ cu ipoteza unui deficit de -1,7 % din PIB în 2024 transmisă Luxemburgului la 21 iunie. Acest lucru concordă cu previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2024. În consecință, se consideră că această ipoteză este justificată în mod corespunzător.

Planul se bazează pe ipoteza unei creșteri a deflatorului PIB de 2,7 % în medie pe parcursul perioadei de ajustare, comparativ cu ipoteza unei creșteri medii de 2,5 % transmisă Luxemburgului la 21 iunie. Previziunile privind creșterea deflatorului PIB utilizate în plan au fost elaborate de oficiul național de statistică din Luxemburg (STATEC) și se bazează pe date macroeconomice mai recente. Proiecțiile atât pentru 2025, cât și pentru 2026 par a fi plauzibile. În consecință, se consideră că această ipoteză este justificată în mod corespunzător.

(21) Conform strategiei bugetare orientative din plan, angajamentele legate de cheltuielile nete vor fi realizate în principal prin limitarea creșterii cheltuielilor și prin asigurarea faptului că creșterea veniturilor va rămâne superioară creșterii cheltuielilor. Specificarea exactă a măsurilor de politică relevante trebuie confirmată sau ajustată și cuantificată în bugetele anuale. În același timp, există riscuri pentru punerea în aplicare a strategiei bugetare orientative din plan, care decurg din faptul că informațiile privind măsurile specifice care stau la baza strategiei bugetare nu sunt detaliate pe deplin în plan. În plus, proiectul de plan bugetar pentru 2025 precizează că se preconizează o încetinire a creșterii cheltuielilor nete în legătură cu scăderea presiunii asupra prețurilor, care este un factor important pentru determinarea creșterii cheltuielilor în Luxemburg, având în vedere mecanismul de indexare automată cu nivelul inflației care se aplică unei mari părți a cheltuielilor publice.

(22) Planul descrie intențiile de politică privind reforme și investiții menite să răspundă principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, în special în CSR, și să abordeze prioritățile comune ale UE. Planul include aproape 90 de reforme și investiții, dintre care mai mult de 10 sunt sprijinite financiar prin Mecanismul de redresare și reziliență, iar unele sunt completate de fondurile politicii de coeziune.

(23) În ceea ce privește prioritatea comună a unei tranziții verzi și digitale echitabile, inclusiv obiectivele climatice prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119, planul cuprinde diverse măsuri, cum ar fi investițiile în energia din surse regenerabile (recomandate în 2022, 2023 și 2024), promovarea implementării panourilor fotovoltaice și sprijinirea de către guvern a principiilor economiei circulare. Planul confirmă sprijinul autorităților pentru Planul național actualizat privind energia și clima. În plus, recunoscând că transporturile sunt cel mai mare contribuitor al Luxemburgului la emisiile de gaze cu efect de seră, planul pune accentul pe decarbonizarea transporturilor (recomandată în 2019, 2020, 2022, 2023 și 2024), prin electrificare, utilizarea energiei din surse regenerabile și îmbunătățirea infrastructurii de transport public, inclusiv investiții în rețelele de căi ferate, tramvaie și autobuze. Aceste inițiative abordează în mod direct obiectivele tranziției climatice și ale securității energetice. Măsurile vizează creșterea investițiilor în tehnologiile verzi și în infrastructura energetică durabilă, esențiale pentru ca Luxemburgul să își îndeplinească obiectivele naționale și definite la nivelul UE.

(24) În ceea ce privește prioritatea comună a rezilienței sociale și economice, inclusiv Pilonul european al drepturilor sociale, planul cuprinde măsuri de abordare a aspectelor legate de accesibilitatea prețurilor și disponibilitatea locuințelor, probleme exacerbate de creșterea rapidă a populației determinată de dinamica puternică a pieței forței de muncă. Printre acțiunile specifice se numără creșterea ofertei de locuințe (recomandată în 2019, 2020, 2023 și 2024) prin proceduri de planificare simplificate și prin lucrările în curs privind reforma impozitelor pe proprietate, constând în trecerea de la impozitarea bazată pe tranzacții la impozitarea recurentă a proprietăților și introducerea un nou impozit pe terenurile construibile neutilizate. În plus, măsurile promovează egalitatea în sistemul de învățământ, cu accent pe educația multilingvă și favorabilă incluziunii, care să asigure egalitatea de șanse pentru toți studenții, dând curs recomandărilor din 2022, 2023 și 2024 de a reduce impactul inegalităților asupra performanței elevilor. Măsurile includ investiții continue în cercetarea educațională, medii de învățare inovatoare și un sistem consolidat de sprijin pentru o educație favorabilă incluziunii. De exemplu, prin noua Lege pentru studenții nou-veniți, care urmărește să ofere elevilor noi și familiilor acestora o tranziție lină, și prin introducerea unei noi abordări a educației matematice într-un context multilingv. Planul include o măsură de creștere a ratei de ocupare a lucrătorilor în vârstă prin creșterea oportunităților de angajare (recomandată în 2019). Inițiative precum perfecționarea și recalificarea continuă a forței de muncă și extinderea ofertei de formare profesională (recomandate în 2019, 2023 și 2024) au potențialul de a contribui în mod pozitiv.

(25) În ceea ce privește prioritatea comună a securității energetice, planul cuprinde investiții semnificative în infrastructura energetică, inclusiv crearea de noi capacități de rețea de energie electrică, cum ar fi o nouă linie de interconectare de 380 kV între Germania și Luxemburg și promovarea infrastructurii pentru hidrogen, de exemplu prin intermediul grupului european de interes economic Grande Région Hydrogen, cu un proiect care presupune construirea unei rețele de conducte de 100 km pentru hidrogen, bazată pe o infrastructură de 70 km pentru transportul gazelor naturale. Se preconizează că această rețea de distribuție va fi operațională până în 2027. Aceste măsuri sunt aliniate la recomandările din 2022, 2023 și 2024 privind asigurarea rezilienței aprovizionării cu energie, contribuind în același timp la reducerea dependenței de combustibilii fosili. Investițiile sunt esențiale pentru a sprijini schimbările economice și demografice din Luxemburg și electrificarea pe scară largă a diferitelor sectoare.

(26) În ceea ce privește prioritatea comună a capabilităților de apărare, planul subliniază transformarea armatei luxemburgheze pentru a răspunde mai bine provocărilor geopolitice actuale, inclusiv dezvoltarea capabilităților militare în domeniul aviației și în domeniile cibernetic și spațial. De asemenea, se acordă prioritate formării unui batalion binațional belgian-luxemburghez pentru recunoașterea luptei, precum și proiectelor axate pe reziliența societății.

(27) În plus, planul cuprinde și alte măsuri de politică ce depășesc prioritățile comune ale UE, inclusiv măsuri de sprijinire a unor politici avansate de cercetare, dezvoltare și inovare (recomandate în 2019, 2020 și 2024) prin crearea unui parc științific și tehnologic, reînnoirea schemelor de ajutor pentru C-D și inovare și încurajarea colaborărilor public-privat. Aceste inițiative urmăresc să consolideze competitivitatea și productivitatea Luxemburgului punând accentul pe tehnologiile emergente și pe inițiativele de digitalizare pentru IMM-uri, care vor contribui la tranziții echitabile – atât cea verde, cât și cea digitală.

(28) Planul oferă informații cu privire la coerența și, după caz, la complementaritatea cu fondurile politicii de coeziune și cu planul național de redresare și reziliență (PNRR) al Luxemburgului. Guvernul s-a asigurat că inițiativele enumerate sprijină eforturile în curs din cadrul PNRR, în special în domeniul tranziției verzi și al celei digitale, precum și în domeniul coeziunii sociale.

(29) Planul urmărește să contribuie la satisfacerea nevoilor de investiții publice ale Luxemburgului legate de prioritățile comune ale UE. În ceea ce privește tranziția verde, planul identifică investiții în infrastructura pentru energia din surse regenerabile și în măsuri de eficiență energetică. În ceea ce privește reziliența socială și economică, acesta subliniază necesitatea unor investiții continue în educație, în măsuri de coeziune socială și în creșterea ofertei de locuințe. Nevoile în materie de securitate energetică se axează pe modernizarea rețelei energetice și a infrastructurii pentru hidrogen. În ceea ce privește capabilitățile de apărare, planul subliniază necesitatea creșterii cheltuielilor militare și prevede o creștere a bugetului pentru apărare în vederea realizării unui efort de apărare de 2 % din VNB până în 2030, în conformitate cu angajamentele NATO.

(30) În ansamblu, Comisia consideră că planul Luxemburgului îndeplinește cerințele Regulamentului (UE) 2024/1263.

(31) Consiliul salută planul bugetar-structural pe termen mediu al Luxemburgului și consideră că implementarea sa deplină ar conduce la asigurarea unor finanțe publice solide și la sprijinirea sustenabilității datoriei publice, precum și a creșterii durabile și favorabile incluziunii.

(32) Consiliul ia act de evaluarea planului de către Comisie. Cu toate acestea, Consiliul invită Comisia să își prezinte evaluarea planurilor viitoare într-un document separat de recomandările Comisiei de recomandări ale Consiliului.

(33) Consiliul ia act de evaluarea de către Comisie a traiectoriei cheltuielilor nete și a principalelor ipoteze macroeconomice din plan, precum și de implicațiile traiectoriei cheltuielilor nete a planului pentru deficitul public și datoria publică. Consiliul ia act de evaluarea Comisiei potrivit căreia ipotezele macroeconomice și bugetare, deși diferă în unele cazuri de ipotezele Comisiei, inclusiv pentru a se ține seama de datele macroeconomice și bugetare actualizate, sunt în general justificate în mod corespunzător și susținute de argumente economice solide. Consiliul ia act de strategia bugetară generală a planului și de riscurile pentru perspective, care ar putea afecta materializarea scenariului macroeconomic și a ipotezelor subiacente și realizarea traiectoriei cheltuielilor nete a planului. În special, Consiliul salută, de asemenea, faptul că părțile interesate relevante au fost implicate la nivel național înainte de prezentarea planului. Consiliul remarcă, de asemenea, faptul că riscurile geopolitice pot exercita presiuni asupra cheltuielilor de apărare.

(34) Consiliul se așteaptă ca Luxemburgul să fie pregătit să își ajusteze strategia bugetară în funcție de necesități, pentru a asigura realizarea traiectoriei cheltuielilor sale nete. Consiliul decide să monitorizeze îndeaproape evoluțiile economice și bugetare, inclusiv cele care stau la baza scenariului planului.

(35) Consiliul consideră că sunt necesare discuții suplimentare pentru a se ajunge la o înțelegere comună cu privire la implicațiile din perspectiva supravegherii anuale ale ratelor cumulate de creștere a cheltuielilor nete în timp util pentru următoarea rundă a supravegherii bugetare.

(36) Consiliul ia act de descrierea de către Comisie a nevoilor și intențiilor în materie de reforme și investiții, ca răspuns la principalele provocări identificate în contextul semestrului european, și subliniază importanța asigurării realizării unor astfel de reforme și investiții. Pe baza rapoartelor prezentate de Comisie, Consiliul va evalua aceste reforme și investiții și va monitoriza implementarea lor, în cadrul semestrului european.

(37) Consiliul așteaptă cu interes rapoartele anuale ale Luxemburgului privind progresele înregistrate, care conțin în special informații cu privire la progresele înregistrate în privința implementării traiectoriei cheltuielilor nete, astfel cum a fost stabilită de Consiliu, și a implementării unor reforme și investiții mai ample în contextul semestrului european.

(38) În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Consiliul ar trebui să recomande Luxemburgului traiectoria cheltuielilor nete stabilită în plan,

RECOMANDĂ Luxemburgului: să se asigure că creșterea cheltuielilor nete nu depășește valorile maxime stabilite în anexa I la prezenta recomandare. Adoptată la Bruxelles, 21 ianuarie 2025. Pentru Consiliu Președintele A. Domański

ANNEX

ANEXA I Ratele maxime de creștere a cheltuielilor nete (rate de creștere anuale și cumulate, în termeni nominali)

Luxemburg

Anii 2025 2026 2027 2028 2029 Rate de creștere (%) Anuală 5,8 4,7 3,8 5,4 4,7 Cumulate 14,2 19,6 24,1 30,8 36,9

Versions

1. 2025-01-21